Noul prefect al județului Bihor, social – democratul Emilian Pavel, a semnat un regulament de acreditare a jurnaliștilor care depășește cadrul unei simple proceduri administrative. Documentul introduce obligații privind modul în care presa trebuie să verifice și să prezinte informațiile, să solicite puncte de vedere instituției și să se comporte în relația cu reprezentanții Prefecturii.
Deși regulamentul prevede că acreditarea nu poate fi folosită pentru controlul activității editoriale, unele formulări ridică întrebări serioase despre limitele în care o instituție publică poate stabili reguli pentru jurnaliști, arată Bihoreanul.ro
Prin Ordinul prefectului nr. 320 din 10 noiembrie 2026, Emilian Pavel a aprobat un nou regulament privind acreditarea reprezentanților mass – media la Instituția Prefectului – Județul Bihor. Documentul, publicat pe site-ul instituției, înlocuiește regulamentul anterior, aprobat în 2017.
În comunicatul oficial, Prefectura prezintă măsura drept una menită să asigure transparență, profesionalism și o comunicare eficientă cu presa. Citirea regulamentului arată însă că acesta nu se limitează la stabilirea documentelor necesare acreditării și a condițiilor de acces la evenimentele publice.
O parte consistentă a documentului este dedicată obligațiilor profesionale și comportamentale ale jurnaliștilor. Aceștia sunt îndemnați să verifice informațiile înainte de publicare, să nu prezinte informații trunchiate sau scoase din context, să solicite punctul de vedere al instituției atunci când materialele conțin acuzații și să manifeste un comportament „profesional și respectuos” față de conducerea Prefecturii și angajații acesteia.
Mai mult, încălcarea obligațiilor prevăzute în regulament poate constitui motiv pentru refuzarea sau retragerea acreditării, în anumite condiții.
Regulamentul intră în zona editorială
Cele mai controversate prevederi se regăsesc în capitolul VII, intitulat „Obligațiile și responsabilitatea profesională a reprezentanților mass-media”.
Potrivit articolului 15, jurnaliștii acreditați trebuie:
- să verifice informațiile înainte de a le prezenta drept fapte certe;
- să distingă între faptele verificate, informațiile aflate în curs de verificare și opiniile personale;
- să nu prezinte informații false, trunchiate sau scoase din context;
- să redea cu acuratețe declarațiile oficiale și să nu atribuie reprezentanților instituției afirmații pe care aceștia nu le-au făcut;
- să solicite, în măsura posibilului și în funcție de natura subiectului, punctul de vedere al instituției sau al persoanelor vizate atunci când materialele conțin acuzații;
- să corecteze erorile factuale semnificative;
- să respecte demnitatea, onoarea, reputația și viața privată a persoanelor.
Problema apare atunci când aceste recomandări și obligații sunt introduse într-un regulament administrativ al unei instituții publice, iar nerespectarea lor este legată de posibilitatea pierderii acreditării.
Articolul 15 alineatul (3) prevede că reprezentanții mass-media trebuie să manifeste un comportament profesional și respectuos față de conducerea instituției, funcționarii publici, personalul contractual și celelalte persoane participante la activitățile Prefecturii. Textul precizează că această obligație nu trebuie să limiteze dreptul jurnaliștilor de a adresa întrebări critice, de a solicita explicații sau de a semnala eventuale nereguli.
Cine stabilește când un jurnalist a depășit limita comportamentului respectuos? Și unde se termină o conduită neprofesionistă și unde începe o întrebare incomodă pentru conducerea instituției?
Răspunsul nu poate fi lăsat la aprecierea subiectivă a persoanelor care sunt ele însele vizate de întrebările și investigațiile presei.
Acreditarea poate fi retrasă pentru încălcarea regulamentului
Articolul 16 stabilește că încălcarea obligațiilor de la articolul 15 poate constitui motiv pentru refuzarea sau retragerea acreditării, dar numai în măsura în care faptele concrete împiedică desfășurarea normală a activității Instituției Prefectului.
Regulamentul mai prevede că măsura trebuie să fie proporțională cu gravitatea faptelor, să se bazeze pe împrejurări concrete, verificate individual și să fie comunicată în scris, cu motivarea în fapt și în drept.
Există, așadar, garanții procedurale în document. Numai că introducerea unor obligații atât de largi privind conduita și prezentarea informațiilor creează riscul ca o dispută între un jurnalist și conducerea instituției să fie transformată într-o problemă administrativă privind acreditarea.
În plus, articolul 15 alineatul (2) litera f) introduce obligația jurnalistului de a solicita punctul de vedere al instituției sau al persoanelor vizate atunci când materialul conține acuzații ori susțineri care le pot afecta reputația. O asemenea solicitare este, desigur, o practică jurnalistică normală, însă regulamentul nu trebuie confundat cu un instrument prin care instituția își poate impune propriile condiții asupra momentului publicării sau asupra conținutului unui articol.
De altfel, articolul 12 afirmă expres că Prefectura nu exercită control asupra materialelor publicate și nu are dreptul să solicite aprobarea prealabilă a materialelor jurnalistice sau să intervină în procesul editorial.
Contradicția de fond rămâne: instituția declară că nu controlează editorial presa, dar stabilește reguli privind activitatea jurnalistică și le asociază cu posibilitatea retragerii acreditării.
Cine este noul prefect al Bihorului
Emilian Pavel este membru PSD din 2001 și a fost numit prefect al județului Bihor prin Hotărârea Guvernului nr. 896 din 30 octombrie 2026. A depus jurământul pe 2 noiembrie, după ce l-a înlocuit pe Marcel Dragoș.
În vârstă de 43 de ani, Pavel este absolvent al Colegiului Național „Emanuil Gojdu” din Oradea și inginer în Tehnologia Informației, cu un masterat în Protecția Mediului la Universitatea Transilvania din Brașov.
În perioada 2006–2013 a lucrat în consultanță de management pentru firme cu capital străin, iar între 2013 și 2014 a ocupat funcția de director administrativ și patrimoniu în Ministerul Tineretului și Sportului.
A intrat în politică în PSD, partid în care este membru din 2001. A ocupat funcții de conducere în organizațiile de tineret și în cea județeană, a fost consilier județean între 2008 și 2014, apoi europarlamentar în legislatura 2014–2019. În 2020 a candidat la Primăria Oradea, obținând 5.297 de voturi, respectiv 7,74%, și clasându-se pe locul al treilea.
Un detaliu relevant pentru profilul său politic este că Emilian Pavel este fiul fostului lider PSD Florian Pavel, fost director al Direcției Agricole Bihor și ulterior al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură Bihor, de unde s-a pensionat în 2020.
Înainte de numirea ca prefect, Emilian Pavel a ocupat funcția de subprefect al județului Bihor.
Legea 544/2001 stabilește limitele puterii prefectului
Dincolo de formulările regulamentului, există un reper legislativ esențial: Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public.
Articolul 18 prevede obligația autorităților publice de a acorda acreditarea jurnaliștilor și reprezentanților mass-media fără discriminare. Refuzul sau retragerea acreditării pot interveni numai pentru fapte care împiedică desfășurarea normală a activității instituției și care nu privesc opiniile exprimate în presă de jurnalistul respectiv.
Prin urmare, acreditarea nu este o concesie acordată de prefect jurnaliștilor care îi sunt pe plac și nici un instrument de recompensare a publicațiilor care relatează favorabil despre activitatea instituției.
Prefectul poate organiza accesul presei la evenimente, poate impune reguli obiective de securitate și poate sancționa comportamente care împiedică efectiv desfășurarea activității instituției. Nu poate însă transforma acreditarea într-un mecanism de disciplinare a jurnaliștilor pentru felul în care își exercită profesia.
