Summitul UE de joi si vineri s-a confruntat cu multe probleme aproape existențiale, dar până la urmă concluzia a fost: deciziile se amână. Totul a stat, evident, sub semnul „bătăliei pentru viitorul buget multianual” al UE, atunci când s-a discutat probleme extrem de diferite, de la reguli climatice și politica în domeniul migrației, la nevoile financiare pe termen lung ale Ucrainei.
În perspectiva alegerilor generale din Spania și a prezidențialelor de anul viitor din Franța, dar și pe fondul unor poziții tot mai inflexibile ale liderilor europeni, nu s-a ajuns la niciun acord concret.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski, venit în Belgia pentru summit, a cerut aproape o dublare a ajutorului financiar dar nu a obținut mai mult decât declarații de susținere, remarcă Politico.
Într-o conferință de presă, liderul ucrainean a cerut omologilor săi europeni să găsească o soluție de finanțare, avertizând că, în caz contrar, Europa riscă să se confrunte cu o criză a migrației fără precedent, dacă „20 de milioane de ucraineni” vor fi nevoiți să fugă de război.
„Războiul va costa 155 de miliarde de euro anul viitor. Și avem nevoie de cel puțin încă 70 de miliarde de euro din partea voastră – pentru apărare, armament și pentru a ne menține capacitatea de rezistență”, a declarat Zelenski. „Este o sumă realistă. Vă cer să găsiți această finanțare. Ne va ajuta să ținem Rusia la distanță.”
Așa s-au reaprins discuțiile privind utilizarea unei părți din cele aproximativ 300 de miliarde de euro active rusești înghețate în UE.
La aproape un an după ce liderii europeni au respins folosirea acestor active, pe fondul opoziției Belgiei, Franței și Italiei, mai multe țări au cerut reluarea discuțiilor. Șefa diplomației europene, Kaja Kallas, declarase că activele înghețate vor fi pe agenda reuniunii de la Bruxelles.
Însă, după ore întregi de discuții despre Ucraina, „nimic nu s-a schimbat”, a declarat premierul suedez Ulf Kristersson. „Banii nu sunt pierduți, dar, în opinia mea, nu s-a întâmplat nimic de la ultima noastră discuție pe această temă.”
„Pe termen scurt, finanțarea pentru sprijinirea Ucrainei trebuie să provină din alte surse decât activele înghețate”, a concluzionat el.
Mai există optiuni pe masa: printre acestea se numără solicitarea de contribuții din partea aliaților Ucrainei din afara Uniunii, mobilizarea unor fonduri europene încă neutilizate și contractarea unui nou împrumut comun al UE, care să completeze împrumutul de 90 de miliarde de euro convenit anul trecut.
Citește și: Ungaria deblochează împrumutul de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina, contra petrol rusesc
Liderii „nu au petrecut mult timp” căutând o soluție pentru finanțarea Ucrainei în 2027, după ce Zelenski a avertizat că țara sa se va confrunta anul viitor cu un deficit bugetar de 70 de miliarde de euro, a declarat președintele Consiliului European, António Costa. „Am convenit imediat că trebuie să răspundem nevoilor suplimentare de finanțare ale Ucrainei în 2027 și am cerut Comisiei să prezinte o propunere concretă.”
Cu toate acestea, la conferințele de presă de la finalul summitului, liderii nu și-au exprimat sprijinul pentru niciuna dintre opțiunile discutate.
Negocierile privind bugetul UE continuă fără progrese
Summitul fusese prezentat și ca o ocazie pentru lideri de a depăși blocajul, vechi de câteva luni, privind dimensiunea și structura bugetului pe termen lung al UE, în valoare de aproape 2.000 de miliarde de euro.
Președintele francez Emmanuel Macron, care își încheie mandatul anul viitor, i-a avertizat pe ceilalți lideri că nu va mai avea mandatul politic necesar pentru a semna un acord dacă acesta nu va fi încheiat până la sfârșitul acestui an.
Însă, în pofida orelor de discuții de joi, nici tabăra statelor „austere” sau „frugale”, care susțin un buget mai mic, condusă de Germania, nici grupul „Prietenii coeziunii”, condus de România si Italia și care pledează pentru un buget mai mare, nu au făcut pași semnificativi în direcția unui compromis.
„Cred că este posibil să luăm o decizie până la sfârșitul anului”, le-a declarat Macron jurnaliștilor la încheierea summitului. El a adăugat că eșecul de a ajunge la un acord în acest an nu ar fi „o abordare potrivită din punct de vedere democratic”.
