PSD este acuzat că folosește sesiunea extraordinară a Parlamentului pentru a bloca zece proiecte din pachetul legislativ prin care USR propune modificarea mecanismelor de conducere, promovare și control din Justiție.
Inițiativele au fost concentrate pe ordinea de zi a unei singure ședințe a Comisiei juridice a Camerei Deputaților, convocată pentru vineri dimineață, înaintea termenului la care proiectele ar putea fi adoptate tacit și transmise Senatului.
Deputatul USR Alexandru Dimitriu, membru al Comisiei juridice, susține că graba nu are legătură cu o dezbatere reală asupra reformării sistemului judiciar, ci cu intenția PSD de a respinge inițiativele înainte de 4 septembrie. Dacă prima Cameră sesizată nu se pronunță în termenul constituțional, proiectele sunt considerate adoptate tacit și pleacă la Senat, fără ca această procedură să însemne însă adoptarea lor definitivă.
Informația că PSD ar fi convocat sesiunea extraordinară special pentru a proteja puterea Liei Savonea reprezintă acuzația politică formulată de deputatul USR. Din datele publice nu rezultă o recunoaștere a unei asemenea intenții din partea social-democraților. Cert este că cele zece inițiative au fost grupate pentru a fi discutate înaintea termenului de adoptare tacită.
„Zece dintre legile pachetului USR de reformare a sistemului de justiție au fost înghesuite în aceeași ședință, convocată în grabă pentru un singur motiv: să fie respinse până pe 4 septembrie”, a scris Alexandru Dimitriu.
Ce modificări propune pachetul USR
Pachetul pentru ceea ce USR numește „dezoligarhizarea Justiției” a cuprins inițial 12 propuneri legislative. Acestea au fost inițiate de parlamentarii USR Stelian Ion, Alexandru Dimitriu, Oana Murariu, Dumitru Văduva și Simona Spătaru.
Proiectele urmăresc schimbarea mai multor mecanisme contestate în ultimii ani: anchetarea infracțiunilor comise de magistrați, alegerea și revocarea membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, continuitatea completurilor de judecată, protejarea magistraților care semnalează abuzuri și ocuparea funcțiilor de conducere din instanțe și parchete.
Una dintre inițiative propune ca dosarele de corupție în care sunt cercetați magistrați să revină la Direcția Națională Anticorupție. În prezent, acestea sunt gestionate prin Secția de urmărire penală din Parchetul General și prin procurori anume desemnați de la parchetele curților de apel, mecanism introdus după desființarea Secției pentru investigarea infracțiunilor din Justiție.
USR susține că actuala structură nu a produs rezultate convingătoare și nu garantează investigarea eficientă a faptelor de mare corupție din magistratură. Revenirea competenței la DNA este una dintre cele mai importante și controversate măsuri ale pachetului.
Alte proiecte urmăresc lărgirea bazei electorale pentru alegerea membrilor CSM și introducerea unor proceduri efective de revocare a acestora. USR contestă actualul sistem, în care candidații sunt aleși în principal de magistrați din categoria de instanțe sau parchete pe care urmează să o reprezinte.
Schimbarea completurilor și numirile în conducerea instanțelor
Pachetul mai conține reguli referitoare la modificarea componenței completurilor de judecată. Inițiatorii cer ca schimbarea judecătorilor în timpul unui proces să fie justificată și supusă unor condiții mai stricte, pentru a împiedica intervențiile arbitrare în dosare importante.
O altă propunere privește protecția magistraților care reclamă presiuni, abuzuri sau nereguli din interiorul sistemului. USR susține că judecătorii și procurorii critici pot deveni ținte ale Inspecției Judiciare, în timp ce mecanismele actuale nu le oferă suficiente garanții împotriva represaliilor profesionale.
De asemenea, funcțiile de conducere din instanțe ar urma să fie ocupate într-o măsură mai mare prin concurs, nu prin delegări și numiri decise de un număr restrâns de persoane. Potrivit lui Dimitriu, miza tuturor acestor proiecte este limitarea unei puteri instituționale concentrate în jurul conducerilor Înaltei Curți, CSM, Inspecției Judiciare și principalelor instanțe.
„Toată arhitectura pe care o apără ei mâine se reduce la un singur mecanism: un grup restrâns de oameni decide cine judecă, cine promovează, cine e cercetat disciplinar și cine scapă”, afirmă deputatul USR.
CSM a avizat negativ proiectele
Consiliul Superior al Magistraturii a emis avize negative pentru inițiativele legislative, respingând principalele modificări propuse de USR. Avizul CSM este consultativ, astfel că Parlamentul poate adopta proiectele chiar și în lipsa susținerii Consiliului.
Pentru Alexandru Dimitriu, poziția CSM arată că instituția nu dorește schimbarea actualului echilibru de putere. Deputatul leagă opoziția față de reformă de influența exercitată în ultimii ani de gruparea asociată Liei Savonea, actuala președintă a Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Lia Savonea a fost membră și apoi președintă a CSM, a condus Curtea de Apel București, iar în prezent se află la conducerea instanței supreme. Criticii săi au acuzat-o în mod repetat că a susținut modificări și interpretări juridice favorabile concentrării puterii administrative în mâinile conducerilor instanțelor și că a avut poziții controversate în chestiuni precum răspunderea magistraților și prescripția penală.
„PSD nu apără mâine niște articole de lege. PSD își plătește datoria față de Lia Savonea și față de tot baronatul din justiție care ține dosarele mari pe loc până se prescriu”, este acuzația formulată de parlamentarul USR.
Peste 7.000 de dosare închise prin prescripție
Dimitriu leagă blocarea proiectelor de amploarea dosarelor penale închise ca urmare a intervenirii prescripției. Potrivit datelor invocate de acesta, peste 7.000 de cauze penale s-au închis din 2022 până în prezent, iar prejudiciile din aceste dosare se ridică la sute de milioane de euro.
Deputatul critică și poziția ministrului Justiției, Radu Marinescu, pe care îl acuză că a negat existența unor probleme sistemice și că nu a prezentat rezultate concrete după anunțarea unui grup de lucru privind funcționarea Justiției.
