Fostul ministru al Justiției Monica Macovei acuză Curtea Constituțională că a slăbit principalele instrumente prin care averile politicienilor, magistraților și funcționarilor publici pot fi verificate. Ea critică atât deciziile referitoare la declarațiile de avere, cât și hotărârea care îl vizează pe primarul Timișoarei, Dominic Fritz.
Monica Macovei susține că recentele hotărâri ale Curții Constituționale îngreunează anchetarea faptelor de corupție și favorizează ascunderea bunurilor dobândite de persoanele care ocupă funcții publice.
Într-o postare publicată pe Facebook, fostul ministru al Justiției acuză CCR că și-a schimbat radical propria jurisprudență privind caracterul public al declarațiilor de avere și de interese.
„CCR favorizează corupția și îngreunează anchetarea corupției în sistemul public!”, afirmă Monica Macovei.
Aceasta compară deciziile recente cu Decizia CCR nr. 309/2014, prin care Curtea stabilise că publicarea declarațiilor de avere și de interese este justificată de necesitatea prevenirii corupției și a asigurării integrității în exercitarea funcțiilor și demnităților publice.
Potrivit fostului ministru, prin Decizia nr. 297/2025 și prin hotărârea pronunțată în august 2026, Curtea ar fi revenit asupra acestei interpretări și ar fi redus nivelul de transparență aplicabil persoanelor plătite din bani publici.
„În deciziile 297/2025 și în cea din 17 august 2026, CCR a dat-o pe invers, servind interesele politicienilor care i-au trimis la CCR”, afirmă Macovei.
Acuzație de conflict de interese la Curtea Constituțională
Monica Macovei susține că judecătorii constituționali s-ar fi aflat într-un conflict de interese deoarece și ei au obligația de a completa declarații de avere și de interese. Prin urmare, argumentează fostul ministru, membrii Curții ar fi beneficiat personal de efectele hotărârilor prin care a fost restrânsă publicitatea acestor documente.
Decizia CCR nr. 297/2025 a eliminat obligația publicării declarațiilor pe paginile de internet ale instituțiilor și a contestat formula prin care declarantul trebuia să includă anumite informații despre averea soțului sau soției și a copiilor majori aflați în întreținere.
Curtea a motivat, între altele, că publicarea pe internet a unor date patrimoniale reprezintă o ingerință în viața privată și că persoana obligată să depună declarația nu poate răspunde pentru informații patrimoniale pe care membrii familiei refuză să i le comunice.
Monica Macovei respinge această abordare și susține că datele cu adevărat sensibile, precum codul numeric personal, numerele conturilor bancare sau numerele de înmatriculare ale automobilelor, pot fi anonimizate fără ca întregul document să fie ascuns.
Ea avertizează că eliminarea unor bunuri deținute de membrii familiei din declarațiile de avere poate încuraja mutarea formală a proprietăților pe numele acestora. În acest mod, verificarea diferențelor dintre veniturile legale și averea reală ar deveni mult mai dificilă.
„Eliminarea obligației de a declara bunurile aflate pe numele soției sau soțului și ale copiilor minori nu are un scop legitim, ci are scopul ascunderii averilor și al evitării confiscării”, acuză fostul ministru.
Cazul invocat de la Curtea Europeană a Drepturilor Omului
Pentru a-și susține poziția, Monica Macovei invocă hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului în cauza Wypych împotriva Poloniei. Cazul a pornit de la plângerea unui consilier local care a contestat obligația de a-și publica pe internet declarația de avere, considerând că măsura îi încalcă dreptul la viață privată.
CEDO a declarat cererea inadmisibilă, apreciind că publicarea informațiilor patrimoniale urmărea un scop legitim: transparența vieții publice și prevenirea corupției. Curtea de la Strasbourg a reținut și că persoanele care intră în viața publică trebuie să accepte un nivel mai ridicat de expunere și control din partea cetățenilor.
Accesul prin internet a fost considerat important pentru ca verificarea declarațiilor să fie efectivă și ușoară. Hotărârea nu exclude însă protejarea sau anonimizarea datelor strict sensibile.
Macovei afirmă că acest standard european contrazice argumentele folosite de CCR pentru restrângerea publicării declarațiilor de avere. Fostul ministru mai susține că 97% dintre țările membre ale Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică au sisteme în care declarațiile de avere sunt publice.
Macovei amintește cum au fost introduse declarațiile de avere
Fostul ministru al Justiției afirmă că a redactat în 2005 sistemul declarațiilor de avere și de interese și, ulterior, legea privind înființarea Agenției Naționale de Integritate.
Aceste măsuri au fost incluse în strategia prin care România trebuia să îndeplinească cerințele europene privind combaterea marii corupții politice înaintea aderării la Uniunea Europeană, la 1 ianuarie 2007.
Modelul ales ar fi fost inspirat din sistemul britanic, în care politicienii și persoanele care lucrează în sectorul public declară bunurile și interesele la începutul și la finalul mandatului.
„Oamenii trebuie să știe cu ce averi au intrat la început de mandat politicienii și cei din sistemul public și ce averi au la sfârșitul mandatului sau al funcției publice, pentru că ei lucrează pentru noi și sunt plătiți din banii publici”, explică Monica Macovei.
Diferențele nejustificate dintre veniturile legale și bunurile dobândite pot reprezenta, potrivit acesteia, indicii privind săvârșirea unor fapte de corupție, fraude sau a altor ilegalități. Verificarea publică poate completa activitatea Agenției Naționale de Integritate, deoarece jurnaliștii și organizațiile civice pot descoperi bunuri sau legături pe care instituțiile statului nu le-au identificat.
Critici și în cazul lui Dominic Fritz
În aceeași postare, Monica Macovei critică și decizia CCR care îl vizează pe primarul Timișoarei, Dominic Fritz. Ea consideră că întreruperea mandatului acestuia ar reprezenta aplicarea retroactivă a unei sancțiuni care nu era prevăzută de lege la momentul relevant.
Fostul ministru respinge explicația potrivit căreia efectul juridic s-ar aplica mandatului actual, nu persoanei lui Dominic Fritz. În opinia sa, o asemenea diferențiere nu poate înlătura interdicția constituțională privind retroactivitatea legii.
Macovei cere aplicarea articolelor 11 și 20 alineatul 2 din Constituție, care reglementează raportul dintre dreptul intern și tratatele internaționale privind drepturile omului. În cazul unor neconcordanțe, tratatele internaționale la care România este parte au prioritate, cu excepția situației în care legislația internă conține prevederi mai favorabile.
Postarea integrală a Monicăi Macovei:
• CCR favorizează corupția și îngreunează anchetarea corupției în sistemul public!
• CCR joacă alba/neagra! In decizia 309/2014 a decis că publicarea declarațiilor de avere și interese este justificată de prevenirea corupției în instituțiile publice și asigurarea integrității în exercitarea demnităților și funcțiilor publice și nu încalcă exercițiul dreptului la viață privată și de familie.
• In deciziile 297/2025 și în cea din 17 august 2026 CCR a dat-o pe invers, servind interesele politicienilor care i-au trimis la CCR.
• In plus, judecătorii CCR care au eliminat caracterul public și soțul/soția și copii minori din declarațiile de avere și interese au fost și sunt într-un conflict de interese major pentru că și ei au obligația completării declarațiilor de avere și interese și deci au BENEFICIAT de propria decizie.
• 97% din țările OECD au declarații de avere publice.
• Publicitatea declarațiilor de avere și includererea soțului/soției si a copiilor minori în declarații NU încalcă Constituția si nici dreptul la viață privată.
• CEDO explică clar de ce publicitatea declarațiilor de avere NU încalcă dreptul la viață privată.
In Decizia Wypych v. Polonia, un consilier local a contestat obligația legală de a-și publica online declarația de avere, considerând că îi este încălcată viața privată. CEDO a decis că cererea este INADMISIBILA.
ARGUMENTELE CEDO:
1. Publicarea pe internet a veniturilor și bunurilor politicienilor este justificată într-o societate democratică.
2. Publicarea asigură controlul cetățenilor asupra aleșilor și previne corupția. Curtea a subliniat că persoanele care aleg să intre în viața publică acceptă în mod implicit o expunere mai mare a datelor personale.
3. In cazuri similare legate de legile lustratiei si integritate, Curtea a decis ca interesul general al statului de a asigura transparența și de a combate corupția în rândul funcționarilor publici primează în fața dorinței de confidențialitate a acestora.
4. Anonimizarea este permisa numai pentru datele sensibile, cum sunt CNP, numere înmatriculare mașini, numerele conturilor bancare, informații care nu sunt solicitate în declarațiile noastre de avere și interese.
• Eliminarea obligației de a declara bunurile aflate pe numele soției/soțului și ale copiilor minori nu are un scop legitim, ci are scopul ascunderii averilor și a evitării confiscării, știut fiind că practica va fi sa treacă bunurile pe numele unui membru al familiei pentru a nu putea fi confiscate. Nu recuperăm banii furați sau luați prin corupție.
• Am scris declarațiile de avere și de interese în 2005 și am scris legea Agenției Naționale de Integritate pentru verificarea acestor declarații. Ambele au facut parte din Strategia si Planul de Măsuri pentru îndeplinirea condiționalitătii “lupta împotriva marii corupții politice” pe care România trebuia să o îndeplineasca pentru a intra la 1 ianuarie 2007 în Uniunea Europeană. Cele două documente au fost adoptate de Guvern în martie 2005, la termenul stabilit de Comisia Europeană.
• Am optat pentru modelul declarațiilor obligatorii și publice completate în UK la început și sfârșit de mandat de politicieni și persoanele care lucrează în sistemul public.
• Oamenii trebuie să știe cu ce averi au intrat la început de mandat politicienii și cei din sistemul public și ce averi au la sfârșitul mandatului sau a funcției publice, pentru că ei lucrează pentru noi, sunt plătiți din banii publici, banii noștri. Diferențele nejustificate între veniturile legale și avere (bani, proprietăți, acțiuni, cadouri, beneficii, joburi adiționale funcției publice, împrumuturi etc) trebuie verificate pentru că pot indica fraudă, corupție sau alte fapte ilegale în funcția publica.
• Publicitatea declarațiilor de avere asigură transparența funcției publice și responsabilizează politicienii, magistrații, judecătorii CCR și funcționarii publici care sunt ținuți să “dea socoteală” oamenilor (be accountable) pentru cum îndeplinesc funcțiile publice. A da socoteală pentru ce faci în funcția publică este una din cele patru componente esențiale ale democrației.
• Decizia CCR de întrerupere a mandatului primarului Dominic Fritz este neconstituțională prin aplicarea retroactivă a unei măsuri care nu era prevăzută de lege. Explicația judecătorilor care au decis mizeria asta neconstituțională, imorala și contrară dreptului international (decizia CCR s-ar aplica mandatului și nu domnului Fritz!??) este o prostie juridică și fără valoare.
• In condițiile în care avem decizii care nu respectă hotărârile CEDO și ale CJUE (parte integrantă din tratate) și nici Constituția (care interzice retroactivitatea cu excepția legii penale mai favorabile și nu e situația lui Dominic Fritz) trebuie aplicate art. 11 și 20 para. 2 din Constituție potrivit cărora tratatele internaționale ratificate de România AU PRIORITATE în situații de neconcordanță cu dreptul intern!!! Curaj!
