„Fiecare al doilea locuitor al regiunii transnistrene sprijină reintegrarea celor două maluri. Pentru prima dată în ultimii 30 de ani, apropierea de malul drept este percepută la fel de importantă ca relațiile cu Federația Rusă”, arată un recent studiu realizat de Platforma media Zona de Securitate și comunitatea WatchDog.MD.
,,Autoritățile de la Chișinău trebuie să depună un efort mai intens și de lungă durată pentru a (re)câștiga încrederea locuitorilor malului stâng”, avertizează însă Tatiana Cojocari, sociolog și coordonatoarea studiului.
Regiunea transnistreană și-a autoproclamat „independența” după un scurt război pe Nistru la începutul anilor 90 ai secolului trecut, conflict instigat și susținut de Rusia care avea trupe staționate acolo. A devenit primul „conflict înghețat” din spațiul post-sovietic, deși „independența” regiunii nu este recunoscută de nici o țară, nici măcar de Rusia, dar este un o pârghie de control și șantaj a Moscovei împotriva Chișinăului, și în acest moment, o problemă (nu obstacol) în calea integrării rapide a R. Moldova în Uniunea Europeană.
Despre o metodologie complicată
Studiul, bazat pe sondaje online, pentru mai ales accesul jurnaliștilor în regiune este interzis, nu este reprezentativ, potrivit standardelor sociologic. Răspunsurile nu au putut fi „ponderate” în raport cu date demografice fiabile despre numărul locuitorilor din regiune și componența etnică, remarca Tatiana Cojocari într-un interviu cu corespondenta RFI la Chișinău, Liliana Barbăroșie.
Sunt însă în consens cu sondajele online trecute, indicând o creștere graduală a atracției malului drept al Nistrului (controlat de Chișinău), pe măsură ce realizează că „ușa spre Europa” pentru exporturi dar și pentru fiecare dintre ei, trece prin Chișinău.
Despre pragmatism și magnetul european
O schimbare de atitudine „pragmatică” și „conjuncturală”, dictată de „situația regională” – mai ales de greutățile provocate de războiul din Ucraina vecină, ține să precizeze Cojocari, nu o „dragoste subită pentru Moldova”. De aici decurge și avertismentul ei că autoritățile moldovene trebuie să gestioneze cu grijă această deschidere.
Am întrebat-o pe coordonatoarea studiului, Tatiana Cojocari, dacă în acest moment, malul drept, cu perspectiva integrării în UE, a devenit magnetul economic pentru locuitorii din regiunea transnistreană, așa cum imediat după căderea Zidului de la Berlin, în 1989, est-germanii demonstrau cerând marca vest-germană, în timp ce scandau și „Wir sind ein Volk” (Suntem un singur popor). Deviza care a devenit unul dintre simbolurile reunificării Germaniei din 1990.
Tatiana Cojocari: „Din punctul meu de vedere nu ar fi tocmai corect să comparăm cele două cazuri: reunificarea Germaniei cu reintegrarea regiunii Transnistrene. În primul rând, pentru că regimurile politice sunt ușor diferite, dar și contextul istoric. În momentul de față, nu avem o cădere a zidului Berlinului care să ofere curaj locuitorilor regiunii transnistrene să ceară deschis în stradă reintegrarea.
În regiune există o frică imensă de a critica regimul politic separatist. Cu toate acestea, în contextul nemulțumirilor economice, oamenii mai îndrăznesc în discuții individuale să critice liderii separatiști care continuă afacerile cu statele europene dar nu în folosul cetățenilor.
Însă, oamenii din regiune nu ar ieși niciodată în stradă să protesteze împotriva regimului sau să ceară reintegrarea cu malul drept al Nistrului. Cel puțin până când oligarhii care controlează regiunea nu vor pleca.
În al doilea rând, Republica Moldova nu poate fi comparată cu Germania de Vest din punct de vedere al atractivității economice.
Autoritățile de la Chișinău ani de-a rândul au aplicat tactic această premisă a atractivității economice, afirmând că dacă malul drept se va dezvolta suficient de mult, oamenii din stânga Nistrului vor dori să se reintegreze. O politică care nu a fost suficientă în contextul unei dezvoltări economice a Moldovei șubredă și lentă, și a gazul rusesc care deservea aproape gratis regiunea transnistreană și îi permitea să mențină costurile vieții scăzute.
În contextul în care situația tranzitului gazului s-a schimbat în favoarea Chișinăului, iar economia Republicii Moldova se transformă vizibil mai accelerat datorită sprijinului UE (sau cel puțin crizele economice sunt ținute sub control), regimul de la Tiraspol nu mai are resursele necesare economice să mențină în regiune un cost al vieții scăzut.
Iar locuitorii malului stâng poate pentru prima dată realizează onest cât de dependentă a fost regiunea în toți acești ani de malul drept.
Altfel spus, malul drept în momentul de față nu este pentru locuitorii regiunii un model neapărat dorit, cât mai degrabă unul necesar, de supraviețuire și normalitate în viața de zi cu zi.”
Primele concluzii ale studiului, prezentate pe platforma media „Zona de Securitate”
Situația economică din stânga Nistrului continuă să se înrăutățească în contextul războiul rus din Ucraina, iar incertitudinile legate de statutul și viitorul regiunii transnistrene reprezintă una dintre cele mai importante probleme care îngrijorează majoritatea rezidenților malului stâng.
Pe lângă probleme precum salariile mici sau sărăcia, îngrijorări de altfel întâlnite și pe malul drept, rezidenții regiunii transnistrene se declară ,,obosiți” de statutul nerecunoscut al regiunii și ,,așteaptă” o soluționare pașnică.
O altă problemă identificată este cea a lipsei libertății cuvântului. Majoritatea respondenților recunosc că le este frică să se expună pe anumite subiecte politice. De asemenea, aceștia recunosc în discuțiile individuale că pe malul drept oamenii sunt mai liberi să își expună punctul de vedere și uneori au chiar mai mare influență asupra vieții politice.
Spre deosebire de 2025, criza energetică nu se mai regăsește printre principalele îngrijorări ale locuitorilor. După doi ani de criză, oamenii au început să se adapteze și să caute metode alternative de încălzire.
Q1. Credeți că în Transnistria lucrurile merg într-o direcție bună sau într-o direcție greșită?
Q2. Care dintre problemele de mai jos vă îngrijorează cel mai mult în momentul de față? (Cel mult trei opțiuni)
Fiecare al doilea locuitor al regiunii transnistrene sprijină reintegrarea celor două maluri. În doi ani, sprijinul pentru reintegrare a crescut cu 8%.
Nu este deja o noutate pentru nimeni că în regiunea transnistreană există locuitori care încă speră că Federația Rusă va reuși să ocupe Odesa și prin urmare va anexa ilegal malul stâng.
Cu toate acestea, tot mai multe voci din regiunea necontrolată de autoritățile de la Chișinău consideră că la momentul de față reintegrarea celor două maluri este cea mai bună soluție pentru rezolvarea problemelor cotidiene ale oamenilor. Fiecare al doilea rezident al malului stâng ar sprijini, în cadrul unui potențial referendum, reintegrarea celor două maluri, un sprijin care este în creștere de la an la an.
Articolul integral poate fi citit AICI
(Sursa foto: zonadesecuritate.md)
