Propunerea fostului ministru român Claudiu Năsui pentru conducerea Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării a generat două dezbateri aproape paralele. Guvernul de la Chișinău a vorbit despre reducerea birocrației, eficientizarea companiilor de stat și diminuarea cheltuielilor publice.
Într-o parte importantă a presei ruse și rusofone, subiectul economic a fost însă împins în plan secund, iar în centrul relatării au ajuns cetățenia lui Năsui, originea sa română și presupusa pierdere a suveranității Republicii Moldova.
Din punct de vedere procedural, la 25 august premierul Vasile Tofan l-a propus pe Claudiu Năsui pentru funcția de ministru, iar președinta Maia Sandu i-a acordat cetățenia Republicii Moldova în aceeași zi. Depunerea jurământului este programată pentru 28 august. Cu toate acestea, mai multe publicații au prezentat candidatura drept o numire deja consumată. Premierul și-a justificat alegerea prin necesitatea reducerii cheltuielilor bugetare, a impozitelor și a numărului companiilor de stat, precum și prin eficientizarea celor care vor rămâne în proprietatea publică.
Moscova nu crede în Năsui
În presa din Rusia, reacția a fost construită în primul rând în jurul declarațiilor opoziției proruse de la Chișinău. TASS a titrat despre invitarea oficialilor români în funcții în Moldova, preluând aproape integral mesajul lui Igor Dodon. Fostul președinte a calificat decizia drept o cedare a independenței și o pregătire a societății pentru anexarea Republicii Moldova de către România. În același text apar formulele unionism târâtor și rețeaua Soros, fără ca programul economic al candidatului să fie analizat în mod real.
RIA Novosti a ales un titlu și mai direct. Mai exact Opoziția din Moldova a criticat numirea unui străin ca ministru. Sursa principală a articolului este deputata comunistă Diana Caraman, care a prezentat instituțiile statului drept un teren pentru experimente dubioase și a cerut autorităților să explice de ce apelează la specialiști din străinătate.
Pentru a consolida tema pericolului românesc, RIA Novosti a adăugat informația despre un proiect privind unirea României cu Republica Moldova, considerat adoptat tacit de Camera Deputaților. Publicația nu a precizat însă că inițiativa aparținea partidului S.O.S. România, apropiată intereselor Federației Ruse, și primise punct de vedere negativ din partea Guvernului român, dar și avize negative în comisiile parlamentare și că Senatul este camera decizională. Un eveniment real a fost astfel plasat lângă candidatura lui Năsui pentru a sugera existența unui proces politic unitar, deși cele două cazuri nu demonstrează prin ele însele un asemenea scenariu.
Gazeta.ru a preluat aceeași declarație a Dianei Caraman și aproape același unghi despre străinul adus în Guvern, deși în R. Moldova au mai existat precedente. La final, publicația a introdus, fără o legătură directă cu numirea, declarația unui oficial rus potrivit căruia Moscova va răspunde acțiunilor ostile ale autorităților moldovene. Această asociere mută cazul Năsui din domeniul politicii economice în registrul confruntării geopolitice dintre Rusia și Republica Moldova.
Reacții la Chișinău
Presa rusofonă din Republica Moldova a fost mai fragmentată. NewsMaker a publicat un material cu titlul provocator Ați vrut un Milei? Primiți unul de la București, dar a reunit opinii diferite. Au fost prezentate atât pregătirea tehnică a lui Năsui și consecvența ideologică, cât și îndoielile privind experiența sa de gestionare, cunoașterea economiei moldovenești și consecințele unei politici ultraliberale.
Nokta a procedat similar. Publicația a pus în centrul materialului avertismentele fostului premier Ion Sturza privind reducerea taxelor, privatizările extinse și aplicarea unor soluții radicale într-o economie vulnerabilă. Declarațiile lui Dodon despre unionismul târâtor au fost prezentate separat, ca poziții politice, nu ca fapte demonstrate. Ziarul de Gardă în limba rusă a publicat, la rândul său, un profil în care a explicat apropierea lui Năsui de ideile președintelui argentinian Javier Milei și a reprodus angajamentul acestuia de a continua liberalizarea și privatizarea economiei.
La polul opus, „Komsomolskaia Pravda v Moldove” a folosit formula cetățenie dimineața, fotoliu de ministru seara și a întrebat retoric dacă Republica Moldova nu asistă la românizarea târâtoare a instituțiilor sale. Textul îl plasează pe Năsui într-o succesiune care îi include pe guvernatoarea Băncii Naționale, Anca Dragu, și pe directoarea Institutului Național al Justiției, Ramona Strugariu. Competențele sau rezultatele acestor persoane devin secundare. Numitorul comun sugerat cititorului este cetățenia română.
Portalul O чем говорит Молдова/ Despre ce vorbește Moldova a mers mai departe, numindu-l pe Năsui încă un român venit din afară și atribuindu-i o reputație pătată. Drept argument a fost invocată o plângere penală depusă în România în 2021, fără a fi prezentate stadiul ulterior al cauzei, eventuala soluție a procurorilor sau existența unei hotărâri care să stabilească vinovăția. Diferența dintre depunerea unei plângeri și stabilirea răspunderii penale a fost astfel eliminată din relatare.
MLive a preluat fără o distanțare reală atacul lui Veaceslav Platon, potrivit căruia Năsui ar fi venit în Republica Moldova nu pentru dezvoltarea economiei, ci pentru îmbogățire prin privatizarea activelor statului. Afirmația pornește de la un element real, și anume că Năsui susține deschis privatizările, dar ajunge la acuzații de corupție fără dovezi, însoțite de insulte și comparații cu găini și cocoși dintr-o presupusă curte a lui Soros.
