- Statul român, prin Administrația Porturilor Maritime SA Constanța, vrea să preia Portul Giurgiulești din Moldova pentru a-l uni cu Portul Constanța, consolidându-și rolul regional și sprijinind reconstrucția Ucrainei. Competiția e acerbă, cu investitori din Bulgaria, Olanda, Danemarca și Azerbaidjan în cursă.
Situat pe singura porțiune maritimă a Moldovei, portul a fost scos la vânzare, pe 14 aprilie, de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), care a lansat o procedură internațională de licitație pentru atragerea unui nou investitor.
Bucureștiul, prin Compania Națională Administrația Porturilor Maritime Constanța, și-a exprimat deja ferm interesul și a format o echipă guvernamentală de negociere.
Deși veniturile Portul din Republica Moldova nu trec de 20 de milioane de lei pe an, trecerea sa în proprietatea unei companii apropiate de Rusia, în actualul context de conflict zonal, ar putea duce chiar la blocarea Dunării în zona Galați-Giurgiulești, așa cum ne-au explicat reprezentanți ai statului român.
Asta în condițiile în care 19% din transportul de marfă al României se face pe fluviul Dunărea, așa cum reiese din ultimele datele ale Eurostat, biroul de statistică al Comisiei Europene.
Unirea cu Portul Constanța, pas cheie pentru reconstrucția Ucrainei
Guvernul României consideră Portul Giurgiulești un obiectiv de „importanță strategică” pentru regiune, în special în contextul reconstrucției Ucrainei.
Încă de pe 28 august 2024, Executivul de la București a aprobat un memorandum prin care susține oficial inițiativa achiziționării portului din sudul Moldovei și integrarea acestuia în rețeaua logistică a Portului Constanța.
Memorandumul subliniază conexiunile excelente ale Giurgiuleștiului, inclusiv cu rețelele feroviare cu ecartament larg și îngust, precum și existența unei linii regulate de trenuri-bloc care transportă containere direct între portul moldovean și terminalul DP World din Constanța.
Achiziția ar însemna practic unirea singurului port maritim moldovean cu cel mai mare port al României, consolidând poziția țării ca hub logistic regional și deschizând calea pentru o reconstrucție eficientă a Ucrainei prin rute sigure și previzibile.
Miza portului: control asupra Dunării maritime
Portul Giurgiulești asigură peste 70% din comerțul maritim-fluvial al Republicii Moldova.
Este poziționat pe tronsonul maritim al Dunării, la intersecția granițelor dintre Moldova, România și Ucraina. Din acest motiv, controlul asupra acestui nod devine nu doar o chestiune de logistică, ci de securitate regională.
România are în vedere nu doar beneficiile comerciale, ci și un obiectiv clar de politică externă: evitarea ca acest activ strategic să ajungă în mâinile unor companii sau entități apropiate de interesele Kremlinului.
Citește și: Nordis 2 – țeapă internațională
În contextul invaziei Rusiei în Ucraina și al tensiunilor geopolitice din regiune, păstrarea unui control prietenos cu Occidentul asupra Giurgiuleștiului devine o prioritate majoră.
Totodată, portul oferă o alternativă esențială pentru exporturile și importurile din Ucraina, fiind una dintre puținele căi sigure de transport în zonă. Volumul de mărfuri tranzitat prin Giurgiulești a crescut exploziv după declanșarea războiului, atingând un record de 2,17 milioane de tone în 2023.
Competiția cu firme din: Bulgaria, Olanda, Danemarca și Azerbaidjan
România nu este singura care vizează portul moldovean.
BERD a confirmat că poartă discuții cu investitori din mai multe țări, din Turcia, Danemarca, Bulgaria și Olanda.
Printre aceștia se numără MBF Port Burgas din Bulgaria, companie controlată de Navigation Maritime Bulgare (Navibulgar), aflată în portofoliul miliardarilor Kiril și Georgi Domuschiev, așa cum a anunțat Europa Liberă.
Frații Domuschiev sunt figuri influente în mediul de afaceri bulgar și au fost asociați cu fostul premier Boiko Borisov, cunoscut pentru relațiile sale controversate cu Moscova. Deși MBF Port Burgas are experiență în operarea de terminale la Marea Neagră, îngrijorările privind posibile legături indirecte cu Rusia sunt reale.
Alte țări interesate de achiziție sunt Olanda, Danemarca și Azerbaidjanul. De altfel, fostul proprietar al portulu din Giurgiulești, până în 2004, a fost Azpetrol Group. Compaia, cu rădăcini în Azerbaidjan, a fost implicată în trecut în dezvoltarea infrastructurii portuare moldovene, iar revenirea sa în joc ridică semne de întrebare privind motivațiile geopolitice ale acestei implicări.
Portul Giurgiulești, domiciliul afacerilor lui Vaja Jhashi și Trans-Oil
Deși în acte portul aparține integral BERD, o mare parte din clădirile și activele de pe teritoriul Giurgiuleștiului sunt operate de companii conectate la Vaja Jhashi, liderul grupului Trans-Oil. Acesta controlează, prin firmele Trans Cargo Terminal și Trans Buck Logistics, peste jumătate din cele 79 de clădiri din perimetrul portuar, așa cum prezenta programul Cutia Neagră Plus.
Trans-Oil este cel mai mare exportator de cereale din Republica Moldova, cu o cotă de piață de 35% în 2021 și aproape jumătate din piața semințelor de floarea-soarelui. Vaja Jhashi este prezentat drept un investitor major și un actor cheie în economia moldoveană, dar poziția sa în portul Giurgiulești ar putea complica procesul de preluare.
Istoria și dotările portului: de la insolvență la nod logistic european
Portul Giurgiulești are o istorie tumultuoasă. BERD s-a implicat pentru prima dată în 1995, ca investitor minoritar într-un proiect destinat construirii unui terminal petrolier. După falimentul partenerilor locali, în 2005, Danube Logistics, deținută de Azpetrol, a achiziționat infrastructura parțial finalizată. De-a lungul anilor, BERD a preluat controlul complet și a realizat investiții majore în eficiență și extindere.
Astăzi, portul dispune de un terminal petrolier, două terminale de cereale, unul pentru mărfuri generale și un parc de afaceri. Adâncimea de 7 metri permite acostarea navelor maritime, ceea ce îl face unic în Moldova. În 2023, a atins o cifră de afaceri de peste 16 milioane de euro și un profit net de 7 milioane de euro, cu peste 260 de angajați.
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
