Aflat în procedura de cameră preliminară, dosarul de corupție a lui Niculae Bădălău, fost vicepreședinte al Curții de Conturi, are toate șansele să fie reluat de la zero după ce mai multe decizii ciudate au avut loc la Curtea de Apel București.
Dosarul lui Bădălău a trecut de Tribunalul Giurgiu, acolo unde a fost trimis în judecată de DNA, în decembrie 2022. Un magistrat a stabilit că dosarul poate începe pe fond, Bădălău a a contestat decizia și la Curtea de Apel București au început problemele procedurale.
Pe 24 martie 2025, cei doi magistrați care judecă dosarul de corupție al fostului consilier al Curții de Conturi Niculae Bădălău au intrat în conflict și s-a constituit complet de divergență. Unul dintre judecători înclină să-i dea dreptate lui Bădălău și susține că dosarul trebuia judecat de la început de CAB, altul spune că fostul consilier ar trebui judecat de Tribunalul Giurgiu, în continuare.
Bădălău mituitorul
Avocații lui Bădălău au ridicat excepția necompetenței după calitatea persoanei și au susținut că „între calitatea inculpatului de Vicepreședinte al Curții de Conturi a României și pretinsele infracțiuni de corupție deduse judecății ar exista o „legătură irefutabilă” și că dacă s-ar aprecia altfel s-ar pune în valoare „teza absurdă a formei fără fond”.
Pe 9 februarie 2024, Tribunalul Giurgiu a stabilit că judecata poate începe în acest dosar, probele fiind administrate loial de procurorii DNA. Judecătorul de acolo nu a fost de acord cu apărarea lui Bădălău și a arătat că „în speță infracțiunile reținute în sarcina inculpatului nu au legătură cu atribuțiile sale de serviciu și, până la acest moment procesual, nu s-a dat citire actului de sesizare a instanței, Tribunalul Giurgiu, ca instanță de drept comun conform art. 36 pct. 1 lit.a) C.p.p, apare ca instanță competentă a judeca în fond prezenta cauză”, se arată în încheierea tribunalului.
Procurorul de ședință a arătat și el că „acuzaţia adusă inculpatului prin rechizitoriu nu are nicio legătură cu atribuțiile de serviciu, care decurg din calitatea sa de vicepreşedinte al Curţii de Conturi. Învederează că infracţiunile de trafic de influenţă şi dare de mită nu au fost săvârşite în legătură cu atribuţiile de serviciu, astfel cum sunt menţionate în fişa postului”.
Citește și: Euro a trecut pragul de 5 lei la cursul publicat de BNR și a ajuns la un nivel istoric
Tratament diferit la CAB
Măsura a fost contestată la Curtea de Apel București, unde Bădălău a început să înregistrezeze succes după succes. Astfel, avocații lui Bădălău au cerut CAB să constate nulitatea absolută a procedurii de camera preliminară desfășurată la Giurgiu.
La CAB, judecătorii Laurențiu Ionel Beșu și Florina Rizescu, de la Secția a II a penală nu s-au înțeles pe soluție. Primul susține că dosarul trebuie judecat de Tribunalul Giurgiu, a doua înclină să dea dreptate avocaților lui Bădălău, cu consecința anulării tuturor actelor din procedura de Cameră preliminară.
Pe 20 mai 2025 este stabilit următorul termen, când este de așteptat ca instanța să aprobe cererea lui Bădălău și dosarul să fie reluat de la zero la Curtea de Apel București.
De ce spunem asta? Laurențiu Beșu este delegat la Curtea de Apel București printr-o hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) din martie 2023. Surprinzător, delegarea acestuia la Curtea de Apel București nu a fost prelungită, ultima zi a lui Beșu la CAB fiind pe 3 mai 2025.
Rămas fără un judecător, dosarul lui Bădălău a rămas și fără divergență. Astfel, cel mai probabil, dosarul rămâne la Curtea de Apel București și se reia de la zero în Cameră preliminară, fiind pierduți doi ani și jumătate.
Pașii următori
Mai departe, dacă dosarul rămâne la CAB, cel mai probabil avocații baronului local vor invoca nulitatea probelor, înregistrările audio-video de la dosar fiind obținute cu aprobarea unui judecător de tribunal, în condițiile în care Bădălău va fi, cel mai probabil, judecat de Curtea de Apel.
Astfel, întregul dosar pică, printr-o serie de decizii administrative realizate cu știința conducerii Curții de Apel București și a majorității din secția pentru Judecători a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM).
Ionel Laurențiu Beșu este magistratul care, în octombrie 2023, a decis că dosarul Revoluției din Decembrie 1989 poate începe pe fond, dosar care a fost întors la Parchet de judecătorii Lia Savonea și Mihail Udroiu de la instanța supremă. În acest caz a fost trimis în judecată fostul presedinte Ion Iliescu, fostul vicepremier Gelu Voican-Voiculescu si generalul Iosif Rus, fost sef al Aviatiei Militare.
Revenind la dosarul Bădălău, el a fost trimis în judecată în decembrie 2022, iar cazul nu a trecut de cameră preliminară, deși procedura nu ar trebui să dureze mai mult de 2 luni.
Bădălău este acuzat că i-a oferit mită 170.000 de euro unui primar din judeţul Giurgiu în schimbul acordării unor contracte de lucrări publice. Bădălău este judecat pentru dare de mită şi trafic de influenţă.
În 9 august și 19 noiembrie 2022, Bădălău i-ar fi pretins unui primar de comună să atribuie un anumit contract unei societăți administrate de o rudă a inculpatului. Contractul viza „Reabilitarea sistemului de alimentare cu apă potabilă…,” fiind estimat la valoarea de 7.071.925 lei fără TVA. În schimbul acestui “serviciu”, inculpatul ar fi promis că va determina o persoană din conducerea Companiei Naționale de Investiții (C.N.I.), asupra căreia a lăsat să se înțeleagă că are influență, să asigure finanțarea a două proiecte depuse la această instituție de primăria respectivă.
Citește și: BREAKING Cătălin Predoiu, numit premier interimar
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
