La 25 de ani de la 11 septembrie, America este profund divizată. Teoriile conspirației, odinioară un fenomen marginal, au pătruns astăzi în curentul politic dominant, iar Donald Trump a contribuit la amplificarea lor.
La doar câteva ore după atentatele din 11 septembrie 2001, un dezvoltator imobiliar din New York comenta într-un interviu evenimentele. Spunea că nu își poate imagina că avioanele au putut străpunge singure structura de oțel a Turnurilor Gemene.
„Cred că nu a fost vorba doar de un avion, ci că, aproape simultan, au explodat și bombe. Pur și simplu nu îmi pot imagina ce altceva ar fi putut trece prin acel perete”, spunea el.
Bărbatul se numea Donald Trump. Un sfert de secol mai târziu, acesta este președintele Statelor Unite, iar scepticismul pe care îl exprima atunci pare să fi evoluat într-un program politic care continuă să divizeze America.
Solul fertil al teoriilor conspirației
Potrivit cercetătorului în domeniul extremismului Peter Neumann, teoriile conspirației au cel mai mare succes atunci când oamenii își pierd încrederea în instituții, iar evoluțiile din perioade de criză par inexplicabile.
„Exact asta s-a întâmplat în cazul atentatelor din 11 septembrie 2001”, spune el.
Mulți americani nu puteau înțelege cum presupusa cea mai puternică putere militară din lume nu reușise să prevină un asemenea atac. Câțiva ani mai târziu, rețelele sociale au accelerat răspândirea acestor îndoieli.
YouTube a fost una dintre primele platforme care le-au permis utilizatorilor să își distribuie propriile videoclipuri unui public de milioane de persoane.
De la critica sistemului la alianța cu puterea
Doi prieteni din statul New York au exploatat exact aceste mecanisme. Dylan Avery și Korey Rowe au realizat Loose Change, un film amator cu teorii conspiraționiste care punea sub semnul întrebării versiunea oficială a atentatelor de la 11 septembrie și care a devenit un fenomen viral la nivel mondial.
De-a lungul anilor, în proiect s-a implicat și prezentatorul Alex Jones, care avertizase vag asupra unui posibil atac terorist cu câteva săptămâni înainte de atentate.
Astăzi, Jones este unul dintre cei mai cunoscuți teoreticieni ai conspirației din Statele Unite și l-a considerat încă de timpuriu pe Donald Trump un aliat.
Dylan Avery privește acum critic evoluția fostului său colaborator: „Alex era înainte tipul anti-sistem, cu ideea «dărâmați sistemul». Iar astăzi se gudură pe lângă Donald Trump. Nu înțeleg.”
Avery nu se dezice în totalitate de propriul film, deși afirmațiile speculative din acesta au fost între timp infirmate în repetate rânduri.
Atentatele din 11 septembrie nu l-au creat pe Trump, dar au contribuit la formarea climatului de neîncredere și conspiraționism în care mesajul său politic a putut prospera.
„11 septembrie a făcut posibilă apariția unui președinte precum Donald Trump”, spune Peter Neumann, profesor de studii de securitate la King’s College London.
6 ianuarie, punctul culminant al divizării
În anii care au urmat, neîncrederea în instituții și în informațiile oficiale nu a mai rămas la marginea vieții politice. Ea a devenit un instrument politic, iar Donald Trump a exploatat-o și a amplificat-o.
După înfrângerea sa în alegerile din 2020, Donald Trump a susținut fără dovezi că milioane de voturi au fost fraudate și că victoria îi fusese „furată”.
„Este o fraudă împotriva poporului american. Este o rușine pentru țara noastră”, declara el în fața camerelor de filmat.
De aici până la 6 ianuarie 2021 a fost un pas decisiv: acuzațiile nefondate privind fraudarea alegerilor au alimentat neîncrederea în rezultatul scrutinului și au mobilizat mii de susținători ai lui Trump la Washington.
În acea zi, o parte dintre ei au luat cu asalt Capitoliul, în încercarea de a împiedica validarea rezultatului alegerilor. Comisia specială a Camerei Reprezentanților care a investigat atacul a concluzionat că acesta a reprezentat și un atac asupra procesului constituțional de transfer pașnic al puterii.
Pentru susținătorii participanților la proteste, aceștia erau apărători ai democrației; pentru critici, erau cei care atacau democrația.
Istoricul Andreas Rödder consideră că asaltul asupra Capitoliului a încălcat un principiu fundamental al democrațiilor liberale: transferul pașnic al puterii, relatează ZDF, al doilea canal al televiziunii publice germane.
Știrile false, transformate în instrument de putere
Din 1972, institutul de sondare Gallup măsoară încrederea americanilor în mass-media. Dacă odinioară aceasta se situa la 70%, în timpul primei campanii prezidențiale a lui Trump scăzuse la doar 32%.
„Fake News!” a devenit de atunci una dintre principalele sale lozinci în atacurile împotriva presei critice.
Publicista Katharina Nocun avertizează asupra consecințelor: „În cele din urmă, acesta este sfârșitul democrației cu încetinitorul.”
Când oamenii nu mai pot fi siguri de nimic, spune ea, ajung să se retragă din viața politică.
Trauma națională provocată de atentatele din 11 septembrie s-a transformat, în unele cazuri, într-o narațiune bazată pe neîncredere, teamă și răspunsuri simpliste – o narațiune care continuă să influențeze peisajul politic american. Aceeași care hrănește extremismele din Europa, mai ales tendințele naționalist-autoritare, cum a demonstrat victoria ultra naționaliștilor de la Alternativa pentru Germania (AfD) în alegerile din landul estic german Saxonia-Anhalt.
(FOTO: AGERPRES FOTO / XINHUA)
