În timp ce la Cotroceni, președintele Nicușor Dan avea prima rundă de consultări oficiale cu partidele parlamentare pentru formarea unui nou guvern, cu șanse de a avea o majoritate „pro-occidentală”, plenul Senatului vota o inițiativa legislativă AUR, care obligă ONG-urile să facă publice toate sursele de finanțare și identitatea donatorilor. Un proiect de lege comparat imediat de zeci de organizații ale societății civile cu legea rusă a agenților străini, departe de valorile occidentale, cel puțin în înțelesul tradițional al democrațiilor postbelice.
Au fost înregistrate 76 de voturi ”pentru”, 32 ”împotrivă” și patru abțineri. Proiectul a primit aviz favorabil în Comisia juridică a Senatului, cu votul senatorilor AUR și PSD. Acum, inițiativa trece în Camera Deputaților, camera decizională.
„Legea transformă ONG-urile în inamicii poporului. Astfel de legi există în sisteme autocratice”, declara Elena Calistru, de la Funky Citizen pentru RFI.romania.
Ce cere proiectul de lege
”Asociațiile, fundațiile și federațiile au obligația să depună anual o declarație cu privire la toate veniturile și sursele de finanțare ale acestora din anul anterior, indiferent de proveniența lor, cu precizarea tuturor elementelor de identificare ale persoanelor fizice – pentru sume mai mari de 5.000 de lei, și juridice.
Nerespectarea obligației atrage suspendarea de drept a activității persoanei juridice până la momentul conformării, dar nu mai mult de un an, după care aceasta este dizolvată de drept”, stipulează propunerea legislativă, potrivit Agerpres.
AUR a transmis că este ”un prim pas important pentru creşterea transparenţei”.
Reacția a fost rapidă: peste 430 de ONG-uri au semnat luni o scrisoare deschisă împotriva unui proiect de lege prin care asociaţiile şi fundaţiile sunt obligate să facă publică identitatea persoanelor fizice şi juridice care le fac donaţii.
Ce este legea agenților străini din Rusia
Adoptarea acestei legi controversate în 2012 este considerată una din pietrele de temelie ale autocrației putiniste.
Oficial este prezentată ca o măsură de transparență privind influența externă. În practică, criticii — de la Curtea Europeană a Drepturilor Omului la organizații pentru drepturile omului — spun că a devenit un instrument de control asupra societății civile, presei și opoziției.
Cum a apărut legea din Rusia
A fost adoptată în 2012, la scurt timp după revenirea lui Vladimir Putin la Kremlin și după protestele masive anti-guvernamentale din 2011–2012.
Varianta inițială obliga ONG-urile care primeau finanțare din străinătate și desfășurau „activitate politică” să se înregistreze ca „organizații care îndeplinesc funcțiile unui agent străin”.
Termenul nu era neutru. În limba rusă, „inoagent” („agent străin”) are conotații istorice apropiate de „spion” sau „trădător”, moștenite din perioada sovietică.
Tocmai această încărcătură simbolică a făcut ca legea să fie percepută nu doar ca instrument administrativ, ci și ca mijloc de stigmatizare publică.
Care este esența legii
ONG-ul desemnat drept „agent străin” trebuie să se înregistreze într-un registru public și să respecte obligații speciale de raportare și etichetare. Nerespectarea regulilor duce la amenzi, dosare penale și istoria a demonstrat, interzicerea organizațiilor respective.
De-a lungul anilor, legea a fost extinsă succesiv de la ONG-uri, la mass-media, jurnaliști, activiști, persoane fizice, organizații fără personalitate juridică iar din 2022, la aproape orice persoană considerată „sub influență străină”.
Legea consolidată din 2022 a lărgit radical definiția: nu mai este necesară doar finanțarea externă, ci și o noțiune foarte vagă de „influență străină”, care poate include sprijin organizațional, consultanță sau alte forme indirecte de contact.
Potrivit Human Rights Watch, legislația privind „agenții străini” și organizațiile „indezirabile” a devenit unul dintre principalele instrumente prin care autoritățile ruse limitează spațiul civic și sancționează criticii puterii.
„Legile de tip rusesc”- copia la fel de nocivă
Potrivit unei analize Human Rights Watch despre proliferarea legilor de tip „foreign agent” și unei audieri a Commission on Security and Cooperation in Europe (CSCE) privind extinderea modelului rusesc, mai multe state au introdus sau încercat să introducă legislații inspirate total sau parțial din modelul rusesc.
Cel mai cunoscut exemplu recent este Georgia, considerată în trecut campioana democrației liberale în spațiul post-sovietic.
Legea georgiană privind „transparența influenței străine” obligă ONG-urile și instituțiile media care primesc peste 20% din finanțare din străinătate să se înregistreze și să declare acest statut iar adoptarea ei a provocat unele din cele mai masive proteste de stradă din istoria țării.
Ungaria lui Viktor Orbán a mers și ea în această direcție, de;i nu a copiat integral modelul rus. În 2017, Parlamentul a adoptat o lege care obliga anumite organizații să se înregistreze și să declare sprijinul extern.
Curtea de Justiție a UE a decis în 2020 că legislația încălca dreptul european, iar Budapesta a modificat-o ulterior. Criticii au văzut-o ca parte a aceleiași tendințe globale de etichetare a societății civile finanțate extern.
Dar nu există și în SUA?
Aici apare frecvent comparația cu Foreign Agents Registration Act (FARA), lege americană din 1938.
Diferența esențială este că FARA nu vizează simpla primire de fonduri externe, ci activitatea desfășurată în numele unui guvern sau actor străin, în principal lobby și influență politică.
Criticii modelului rusesc spun că acesta mută accentul de la reprezentarea intereselor unui stat străin la simpla existență a unei legături sau finanțări externe, chiar fără control sau coordonare politică.
(FOTO: Inquam Photos / George Calin)
