Prezența record la vot, de aproape 70%, a propulsat Lista Studenților spre o majoritate în parlamentul Serbiei, potrivit rezultatelor preliminare anunțate de Aleksandar Vučić. Înfrângerea liderului populist și naționalist, aflat la conducerea țării din 2014, deschide o nouă etapă politică, după aproape doi ani de proteste împotriva corupției și a tendințelor autoritare.
„Nu avem încă rezultatele finale”, le-a spus președintele Aleksandar Vučić susținătorilor săi, la sediul partidului Partidul Progresist Sârb (SNS) din Belgrad. „Pe baza unui eșantion (…), este clar că am pierdut aceste alegeri. Lista Studenților a câștigat. Ei vor avea între 135 și 140 de mandate, iar noi vom avea 105.”
Cu aceste cuvinte, Vučić și-a recunoscut duminică noaptea înfrângerea în fața unei mișcări de protest conduse de studenți, într-un scrutin istoric care pune capăt dominației sale îndelungate asupra politicii sârbe și deschide o nouă etapă politică în Serbia.
Populist și naționalist, Vučić a dominat politica Serbiei, ca prim-ministru sau președinte, din 2014.
În septembrie, el a convocat alegeri anticipate, după aproape doi ani de proteste conduse de studenți împotriva corupției și a tendințelor autoritare. Manifestațiile au fost declanșate de moartea a 16 persoane, în 2024, după prăbușirea copertinei unei gări din orașul Novi Sad.
„Este clar că am pierdut aceste alegeri. Lista Studenților a câștigat”, a declarat Vučić într-un discurs televizat.
Victoria studenților marchează o schimbare politică profundă în țara cu aproximativ șase milioane de locuitori și amintește de înfrângerea lui Viktor Orbán în Ungaria, în aprilie.
Ea ar putea deveni și un model pentru alte mișcări studențești din Europa, care au ieșit în stradă în ultimele săptămâni pentru a protesta față de calitatea slabă a educației și lipsa perspectivelor, în unele cazuri recurgând la violență.
Potrivit rezultatelor preliminare prezentate de Vučić, studenții ar urma să obțină între 135 și 140 de mandate în parlamentul cu 250 de locuri, în timp ce Partidul Progresist Sârb (SNS), condus de acesta, ar avea 105 mandate, relatează Reuters.
„Dragă Serbie, în această seară se face auzită vocea poporului”, a declarat Radomir Sajcic, profesor la Universitatea din Belgrad, în numele studenților, la sediul mișcării.
„În această seară sărbătorim victoria, mâine construim viitorul.”
Lideri și oficiali europeni au felicitat Lista Studenților pentru victorie. Printre ei s-au numărat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și comisara europeană pentru extindere, Marta Kos.
„Suntem pregătiți să lucrăm împreună pentru a contribui la viitorul Serbiei în Uniunea Europeană”, a scris von der Leyen pe platforma X.
Premierul ungar Péter Magyar le-a transmis studenților că se pot baza pe sprijinul țării sale.
Citește și: Marea Neagră, frontul pe care Rusia testează limitele NATO
Prezența record la vot a adus victoria studenților
În cursul zilei, alegătorii au format cozi lungi la secțiile de votare din orașe și localități din întreaga țară. Chiar și Vučić a așteptat aproape două ore pentru a vota la Belgrad.
Sondajele și Comisia Electorală au estimat prezența la vot la aproape 70%, cel mai ridicat nivel înregistrat de la destrămarea Iugoslaviei, în 1992.
Vučić, care a renunțat la al doilea mandat prezidențial pentru a candida din nou la funcția de prim-ministru, era considerat un lider cu o poziție solidă.
Puțini dintre participanții la mișcarea studențească au crezut că Vučić își va recunoaște înfrângerea atât de repede.
„Unii oameni de afaceri, unii oameni ne vor părăsi, dar structura noastră este solidă, suntem foarte uniți, foarte puternici și suntem obișnuiți să fim în opoziție”, a declarat Vučić, creditat de susținătorii săi de modernizarea economiei Serbiei și construirea de autostrăzi, căi ferate, școli și spitale.
Citește și: Cehia: bătălia pentru independența radio-televiziunii publice
Cine va conduce țara?
Rămân numeroase semne de întrebare cu privire la modul în care vor guverna candidații susținuți de studenți.
Lista lor cuprinde 250 de candidați, în mare parte necunoscuți publicului, printre care profesori universitari, actori, sportive și fermieri. Lista este condusă de cardiologul Ilija Srdanovic, care a izbucnit în lacrimi după anunțul înfrângerii lui Vučić.
Nu este însă clar cine va deveni prim-ministru și va pune în aplicare programul intern al studenților, care urmărește eliminarea corupției și îmbunătățirea sistemului de învățământ.
Analiștii politici anticipează posibile schimbări ample în rândul aliaților lui Vučić din poliție, serviciile de securitate și ministere.
În schimb, studenții au vorbit mai puțin despre obiectivele lor de politică externă.
La fel ca Vučić în ultimii ani, noua conducere va trebui să gestioneze relațiile cu China, un investitor important, cu Rusia, aliat tradițional al Serbiei și principal furnizor de gaze naturale, și cu Uniunea Europeană, cel mai mare partener comercial al țării.
„Cea mai mare incertitudine este cine va conduce guvernul, cine vor fi miniștrii-cheie și cum vor acționa pentru a-și respecta promisiunile de combatere a corupției și de restabilire a statului de drept, dar și pentru a redefini poziția Serbiei în politica externă”, a declarat Radivoje Grujic, consultant electoral stabilit la Varșovia.
Mișcarea studențească, de la proteste la competiția electorală
Mobilizarea studențească a luat amploare după prăbușirea copertinei gării din Novi Sad, în noiembrie 2024, tragedie în care au murit 16 persoane. Accidentul a devenit un simbol al nemulțumirilor privind responsabilitatea autorităților, transparența proiectelor publice și suspiciunile de corupție.
Protestele au evoluat într-o mișcare civică de amploare, iar studenții au cerut alegeri anticipate. Prin lista „Studenții câștigă”, aceștia au încercat să atragă alegători din afara partidelor tradiționale, inclusiv profesioniști, cadre universitare și activiști.
Potrivit analizei publicate de Centre for Eastern Studies (OSW), cardiologul Ilija Srdanović se află pe prima poziție a listei, fără a fi prezentat drept lider unic al mișcării.
Unul dintre testele importante pentru această mișcare este capacitatea de a transforma mobilizarea din stradă într-o reprezentare parlamentară funcțională.
În același timp, diversitatea susținătorilor săi poate face mai dificilă formularea unor poziții comune asupra tuturor temelor, în special în politica externă.
(FOTO: AGERPRES FOTO / EPA)
