Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), finanțat din bugetul UE post Covid-19, s-a încheiat oficial pe 31 august 2026, la termenul-limită stabilit pentru finalizarea și recepția investițiilor. La două săptămâni distanță, într-un eveniment organizat la Cluj-Napoca de Patronatul Societăților din Construcții (PSC) – Filiala Transilvania, industria de construcții a făcut un bilanț: statul mai are de plătit companiilor circa 3 miliarde de euro pentru lucrări deja executate prin program.
PSC Transilvania este filiala regională a Patronatului Societăților din Construcții, organizație patronală membră fondatoare a Federației Patronatelor Societăților din Construcții (FPSC), singura federație reprezentativă la nivel național pentru sectorul construcțiilor civile și industriale.
Filiala acoperă piața din centrul și nordul țării și este condusă de Alexandra Stoica; discuția despre restanțele PNRR a fost susținută de Vlad Mureșan, prim-vicepreședintele filialei.
Nemulțumiri în sectorul privat
Potrivit lui Mureșan, construcțiile au reprezentat aproximativ 45% din bugetul PNRR elaborat de România, adică aproximativ 9 miliarde de euro.
Din această sumă, stadiul fizic al lucrărilor a ajuns la 6 miliarde de euro, dar companiile au încasat doar 3 miliarde. „Tot ce am lucrat și toată această presiune, de a finanța statul, este pe umerii constructorilor, care fac acest lucru fără niciun aport financiar în plus”, a spus Mureșan.
Cifra nu este izolată.
Un sondaj al Băncii Naționale a României derulat în rândul a peste 11.000 de companii arată că firmele din construcții, imobiliare și comerț exterior sunt cele mai afectate de creșterea arieratelor din economie, iar economiștii citați de presa economică avertizează asupra riscului de blocaj în lanțul de plăți.
La nivelul întregului buget general consolidat, arieratele – datoriile restante ale statului și ale instituțiilor publice către furnizori – au continuat să crească pe parcursul anului: potrivit datelor Ministerului Finanțelor, doar între ianuarie și februarie 2026 au urcat cu peste 4%.
Problema nu se limitează la PNRR. Un alt program de investiții publice, „Anghel Saligny”, a rămas fără credite bugetare disponibile pentru 2026, potrivit unei analize a Agenda Construcțiilor, iar Ministerul Dezvoltării a recunoscut că autoritățile locale cu lucrări în execuție pot fie să continue din fonduri proprii, fie să sisteze șantierele pentru a evita acumularea de noi arierate.
Chiar premierul interimar Ilie Bolojan a confirmat, într-o conferință de presă din vară, existența întârzierilor de plată la proiectele PNRR, avertizând că lipsa banilor pentru constructori punea în pericol finalizarea lucrărilor până la termenul din august.
La evenimentul de la Cluj-Napoca, Mureșan a criticat și durata procedurilor de achiziție publică, a spus că nu este normal ca o licitație să dureze doi ani și a cerut ca statul să finanțeze „proiecte mature, nu orice vis politic”. Alți reprezentanți PSC prezenți la discuție, citați de alte publicații care au relatat despre același eveniment, au adăugat că firmele au ajuns practic să finanțeze investiții publice din resurse proprii sau din credite bancare, ceea ce le pune în pericol capacitatea financiară și continuitatea activității.
Reguli mai stricte de acum înainte
Sectorul leagă rezolvarea problemei de o posibilă reglementare europeană nouă, și anume propunerea Comisiei Europene pentru un nou regulament privind achizițiile publice, adoptată la 9 septembrie 2026.
Acesta ar urma să simplifice și să modernizeze regulile europene privind achizițiile publice. Propunerea nu este încă adoptată: ea urmează să fie negociată de Parlamentul European și Consiliul UE.
Potrivit explicațiilor date de Gabriel Silagyi, vicepreședinte al Patronatului Societăților din Construcții, noul cadru ar urma să introducă un termen de maximum 60 de zile pentru plata facturilor acceptate de autoritățile contractante, măsură menită să deblocheze fluxul de numerar al companiilor afectate în prezent de întârzieri de 6-7 luni.
Propunerea Comisiei schimbă și modul de evaluare a ofertelor: cel mai bun raport preț-calitate devine criteriul standard, iar criteriile de calitate ar urma să aibă o pondere de cel puțin 30%, respectiv 50% în cazul contractelor cu utilizare intensivă a forței de muncă.
Autoritățile contractante se pot abate de la această abordare, dar trebuie să explice cum va fi asigurată calitatea. Propunerea permite, de asemenea, negocieri cu ofertanții în timpul procedurilor de achiziție și o consultare mai consistentă a pieței.
Separat, Legea nr. 169/2026, prin care a fost adoptat Codul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor, introduce certificarea calificării tehnico-profesionale a operatorilor economici care execută lucrări în domeniul construcțiilor. Începând cu 1 iunie 2027, autoritățile contractante vor fi obligate să solicite acest certificat ca dovadă a capacității tehnice și profesionale la atribuirea contractelor publice pentru lucrări de construcții.
Reprezentanții PSC prezenți la eveniment au susținut că certificarea are rolul de a ridica standardele din industrie, fără să dezavantajeze firmele mici.
Rămâne de văzut dacă reformele anunțate pentru achizițiile publice – reducerea întârzierilor la plată, ponderea mai mare acordată calității în evaluarea ofertelor și certificarea obligatorie a constructorilor – vor schimba în practică raportul dintre stat și companiile de construcții.
Deocamdată, la finalul programului conceput explicit pentru a spori reziliența economiei românești, industria care a executat aproape jumătate din investițiile PNRR intră în etapa post-program cu 3 miliarde de euro neîncasate pentru lucrări deja făcute.
(FOTO: Inquam Photos / Octav Ganea)
