În cadrul atelierului media „Ecranul memoriei: Tinerii în fața istoriei”, organizat de Freedom House România, elevii din Sectorul 1 au demonstrat că istoria recentă poate fi explicată și transmisă mai departe prin artă, respectiv cinematografie.
După cele 2 zile de atelier, în care au participat la diverse activități educative, precum introducerea în limbajul cinematografic, avându-i ca mentori pe Adina Popescu – redactor și editorialist la revista „Dilema”, autoare și realizatoare de filme documentare, și Iulian Ghervas – regizor, scenarist și producător de film documentar, premiat internațional, elevii au avut de realizat un mini-documentar.
În cadrul atelierelor, elevii au discutat despre totalitarism, tranziția către democrație și viața cotidiană din perioada comunistă, aceste teme devenind sursa de inspirație pentru documentarele realizate ulterior. Astfel, elevii și-au valorificat creativitatea și spiritul critic, transformând teme ale trecutului recent în producții cinematografice originale, construite din propriile perspective și reflecții asupra istoriei.
Concursul la care au participat ulterior, ,,GenZi&PulseZ – Fii reporter pentru o zi”, și-a propus să încurajeze tinerii să descopere lumea jurnalismului prin realizarea unor materiale originale despre subiecte la alegere de interes general. Materialele înscrise au fost evaluate în funcție de creativitate, claritate jurnalistică, impactul emoțional transmis, relevanță, dar și calitatea tehnică, iar materialele cele mai apreciate au fost recompensate cu premii. Printre cele mai apreciate producții realizate în cadrul atelierului multimedia s-a numărat mini-documentarul „Cultura tineretului din România în perioada comunismului”, realizat de Sebastian Hențeș, Dragoș Ilie și Iarina Dimoftache, elevi ai Colegiului Național ,,Aurel Vlaicu”, respectiv Colegiului Național de Informatică ,,Tudor Vianu”.
Mini-documentarul celor trei explorează cum tinerii din perioada comunistă își găseau libertatea prin muzică și dans, într-o societate dominată de restricții multiple, îndeosebi preferințele muzicale care erau atent controlate de regim. Acesta cuprinde secvențe de interviuri, arhive video și audio, pentru a sublinia tranziția de la comunism, la ceea ce astăzi numim și suntem mândri, LIBERTATE.
Sebastian, Dragoș și Irina reconstruiesc universul tinerilor din perioada comunistă și felul în care aceștia încercau să își păstreze individualitatea, abordând teme precum vestimentația specifică perioadei, petrecerile care pe vremea aceea aveau loc doar la cineva acasă sau întâlnirile secrete unde ascultau rock interzis.
În cadrul interviului acordat, Sebastian Hențeș, Dragoș Ilie și Iarina Dimoftache au vorbit despre experiența participării la proiect și despre importanța păstrării memoriei istorice în rândul tinerilor.
Citește și: Cultura tineretului din România în perioada comunismului
Cum ai descrie experiența realizării scurtmetrajului?
,,A fost începutul meu în cinematografie, iar pentru mine a avut un impact foarte mare. Am cunoscut oameni mișto, iar, per total, experiența de a regiza un astfel de scurtmetraj, de a face research-ul din spate (…) am simțit că m-a maturizat ”, a răspuns Dragoș. La rândul său, Iarina a subliniat importanța colaborării: „Experiența a fost inedită. Datorită colegilor mei, care sunt pasionați de film, am învățat foarte multe despre cum se realizează un scurtmetraj”.
Ai aflat ceva nou despre perioada comunistă în timpul documentării și te-a surprins?
,,M-a uimit faptul că muzica era cenzurată și adolescenții nu aveau acces la diverse melodii, sau dacă exista vreo șansă, doar prin intermediul casetelor distribuite într-un mediu restrâns.”, a răspuns Iarina.
Consideri că astfel de activități îi fac pe tineri să fie mai interesați de istorie?
,,Da, pentru că în momentul în care îți propui ceva creativ, iar odată finalizat, îți oferă satisfacția că ai reușit să faci ceva, te motivează, precum și partea în care înveți noi abilități. Pentru mine a fost partea de research, în arhive, cărți, mărturii, dar și partea tehnică , învățând cum să realizez un scurtmetraj. Orice fel de activități care îmbină trecutul cu prezentul (..), poate să fie o poartă frumoasă și ușor de deschis către generațiile viitoare”, a răspuns Dragoș. La aceeași întrebare, Sebastian ne spune: „Când un tânăr are o pasiune precum muzica sau cultura și i se pune în față o perioadă istorică, mi se pare că devine mai interesat. Un proiect ca acesta ne crește interesul pentru cunoștințele istorice”.
La întrebarea Cum te-ai simțit când ai aflat că sunteți câștigătorii concursului?, răspunsurile celor doi au fost asemănătoare, căci ambii au fost surprinși plăcut. Sebastian a adăugat: „Eu nu am tendința să-mi creditez munca așa mult. M-am bucurat să văd că materialul a fost apreciat și am fost mândru de ceea ce am reușit să realizez alături de echipa mea. De asemenea, mi-a crescut încrederea în sine.”
Cum crezi că generația tânără poate învăța din amintirile trecutului?
,,Amintirile trecutului trebuie să fie redate într-un mod corect și care să nu fie percepute sub formă de minciună de către noua generație (..) astfel să putem învăța din istorie și din trecut. Dacă îi spui unui elev de liceu că pe vremea comunismului aveai 1 oră TV pe zi sau că-ți închideau lumina și stăteai pe întuneric, el va zice că e ceva nerealist. Istoria în cărți e generalizată, iar noi nu ne gândim la ce s-a întâmplat cu adevărat”, a răspuns Dragoș.
[FOTO: De la stânga la dreapta: Iarina Dimoftache, Dragoș Ilie și Mădălina Mihai (de la GenZ)]
