Tribunalul Timiș a admis cererea lui Dominic Fritz de sesizare a Curții de Justiție a Uniunii Europene, în procesul prin care acesta contestă ordinul prefectului privind încetarea mandatului de primar al Timișoarei. Prin încheierea pronunțată la 16 noiembrie 2026, instanța a formulat patru întrebări preliminare privind protecția mandatului unui ales local, neretroactivitatea legii și proporționalitatea încetării automate a mandatului în urma constatării unui conflict de interese.
Judecătorii au solicitat examinarea trimiterii în procedură accelerată și au constatat suspendarea de drept a judecării cauzei până la pronunțarea hotărârii CJUE. Solicitarea procedurii accelerate urmează să fie evaluată de instanța europeană.
Dosarul nr. 5772/30/2026 a fost înregistrat la Tribunalul Timiș pe 19 octombrie, la Secția de contencios administrativ și fiscal. Dominic Fritz are calitatea de reclamant, iar prefectul județului Timiș este pârât.
Protecția mandatului
Prima întrebare privește întinderea drepturilor electorale ale cetățenilor Uniunii Europene care candidează la alegerile locale într-un alt stat membru.
Tribunalul solicită să se stabilească dacă articolul 22 alineatul (1) din Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene, articolul 40 din Carta drepturilor fundamentale și Directiva 94/80/CE protejează numai posibilitatea de a candida sau și exercitarea efectivă a mandatului obținut în mod valabil.
Întrebarea vizează situația unui cetățean european care, la momentul obținerii mandatului, nu avea cetățenia statului în care fusese ales.
Problema retroactivității
A doua întrebare pune în discuție aplicarea unei consecințe juridice noi unei situații stabilite definitiv sub o legislație anterioară.
Concret, instanța întreabă dacă dreptul european permite încetarea înainte de termen a mandatului pentru o conduită în privința căreia conflictul de interese fusese deja constatat definitiv, iar consecințele juridice fuseseră stabilite potrivit vechiului regim, care nu prevedea această măsură.
Tribunalul invocă principiile securității juridice, protecției încrederii legitime și neretroactivității, precum și dreptul la o cale de atac efectivă.
Acestea sunt chestiunile asupra cărora instanța cere interpretarea CJUE, nu concluzii deja stabilite privind nelegalitatea ordinului prefectului.
O contradicție legislativă
A treia întrebare privește situația în care aceeași lege introduce încetarea automată a mandatului pentru o constatare anterioară, dar stabilește și că un comportament din categoria celui sancționat nu mai constituie conflict de interese pentru viitor.
Judecătorii întreabă dacă dreptul Uniunii permite aplicarea automată a încetării mandatului fără ca autoritatea administrativă sau instanța să poată lua în considerare această schimbare legislativă favorabilă.
Miza este posibilitatea unei evaluări care să țină cont de ansamblul noii reglementări, în locul aplicării izolate a prevederii care determină pierderea funcției.
Cât de proporțională este măsura
Prin a patra întrebare, Tribunalul Timiș solicită clarificări privind proporționalitatea încetării automate a unui mandat în curs.
Instanța enumeră împrejurări care ar putea conta într-o evaluare individuală: gravitatea comportamentului, gradul de vinovăție, eventualele beneficii sau prejudicii, sancțiunile deja aplicate, timpul scurs de la faptă, durata rămasă a mandatului, opțiunea electorală ulterioară și efectele asupra persoanei și electoratului.
Întrebarea urmărește dacă dreptul european permite ca nici autoritatea administrativă, nici instanța competentă să nu poată analiza aceste elemente.
Tribunalul face referire la hotărârea CJUE din 4 mai 2023, în cauza C-40/21. Atunci, Curtea a stabilit că dreptul Uniunii nu exclude o interdicție de trei ani pentru ocuparea funcțiilor publice alese în urma încălcării normelor privind conflictele de interese, dar a subliniat necesitatea unui control judecătoresc efectiv, inclusiv asupra proporționalității măsurii.
Procesul, suspendat
Trimiterea la CJUE suspendă judecarea acțiunii în anularea ordinului prefectului. Anterior, prin încheierea din 10 noiembrie, Tribunalul Timiș respinsese ca neîntemeiată cererea de suspendare a executării Ordinului nr. 960/02.10.2026. Pentru acea soluție a fost prevăzut recurs în termen de cinci zile de la comunicare.
Încheierea din 16 noiembrie prevede posibilitatea formulării unui recurs pe durata suspendării, exclusiv în privința măsurii de suspendare a judecății.
Cum a început litigiul
Prin Ordinul nr. 960 din 2 octombrie 2026, prefectul județului Timiș a constatat încetarea de drept a mandatului lui Dominic Fritz, invocând Legea nr. 180/2026, intrată în vigoare la 31 august.
Ordinul menționează că raportul Agenției Naționale de Integritate (ANI) privind conflictul de interese rămăsese definitiv la 18 iunie 2026, printr-o decizie a Înaltei Curți de Casație și Justiție. Același act stabilește exercitarea atribuțiilor de primar de către viceprimarul Ruben Lațcău.
Constatarea ANI privea o decizie din noiembrie 2020, în beneficiul unei persoane care îl împrumutase pe Fritz cu 25.000 de lei pentru campania electorală. Înalta Curte a respins definitiv contestația lui Fritz împotriva raportului de evaluare.
Actuala sesizare a CJUE privește interpretarea dreptului european în raport cu efectele acestei constatări asupra mandatului. Instanța europeană este chemată să răspundă întrebărilor de interpretare, iar Tribunalul Timiș va soluționa ulterior litigiul național ținând cont de hotărârea acesteia.



