Încheierea războiului din Ucraina se va afla pe agenda întrevederii cu Vladimir Putin și Xi Jinping, a anunțat președintele americane Donald Trump. „Vor ieși rezultate minunate” din aceasta trilaterală, a mai declarat Trump, dând fiori liderilor europeni, absenti de la reuniunea de la Shenzhen, din China.
Până acum, nu era clar dacă Ucraina va figura pe agenda discuțiilor în trei, însă, potrivit relatărilor de presă, includerea acestui subiect ar fi fost unul dintre obiectivele lui Putin, relatează Reuters.
Ucraina a fost discutată deja de Trump și Putin
Războiul din Ucraina a fost subiectul principal al întâlnirii neprogramate dintre Trump și Putin, desfășurate în marja reuniunii, a transmis Kremlinul, potrivit agenției de stat ruse TASS.
Putin a plecat de la întâlnire „într-o dispoziție excelentă”, a relatat TASS.
Luna trecută, Putin a propus pentru prima dată organizarea unui summit trilateral cu Trump și Xi Jinping pentru a discuta încheierea războiului din Ucraina, evident în condiții favorabile Moscovei, a scris The Wall Street Journal.
O premieră geopolitică?
China a declarat că summitul trilateral va avea o „importanță de pionierat” pentru pacea și stabilitatea mondială.
Liderii celor trei mari puteri au suficiente crize internaționale de discutat: războiul declanșat de Rusia în Ucraina, care durează de mai mulți ani; conflictul prelungit din Iran; controlul armamentului nuclear și cursa pentru supremație în domeniul inteligenței artificiale.
Și unde este Europa?
Orice acord de pace durabil ar fi greu de pus în aplicare fără participarea Europei. În primul rând, războiul se desfășoară pe continentul european, iar o eventuală soluție ar putea implica aderarea Ucrainei la structuri ale Uniunii Europene sau angajamentul Kievului de a nu face acest pas.
Un alt aspect îl reprezintă relațiile economice ale UE, atât cele din trecut, cât și cele actuale, cu Rusia și Statele Unite.
Cu toate acestea, Donald Trump a lăsat în repetate rânduri Europa în afara eforturilor sale de negociere a încheierii războiului din Ucraina, în timp ce Moscova s-a opus demersurilor europene de a obține un loc la masa negocierilor.
Această situație reflectă, în parte, preferința lui Trump pentru acorduri bilaterale, dar și diviziunile din interiorul UE, în special între statele membre din vestul și estul Europei, care au percepții foarte diferite asupra amenințărilor și oportunităților pe care le reprezintă Moscova.



