CEDO i-a interzis unei avocate din România să reprezinte clienți timp de doi ani după ce a citat cauze inventate de inteligența artificială

Data:

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește PRESShub pe Google News

O avocată din Iași nu mai poate reprezenta sau asista justițiabili în fața Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO) timp de doi ani. Într-un document redactat cu ajutorul inteligenței artificiale, avocatul a citat cauze inexistente, paragrafe inventate din hotărâri autentice și decizii care îi contraziceau propriile argumente. Cazul ilustrează un risc documentat de judecătorul Dragoș Călin într-o analiză despre folosirea inteligenței artificiale în justiție.

Președintele CEDO a luat decizia la 13 noiembrie 2026, la propunerea motivată a Camerei care examina cererea. Grefa Curții a anunțat măsura la 18 noiembrie. Avocata vizată era unul dintre cei doi reprezentanți ai reclamanților. Comunicatul nu îi precizează numele.

A invocat „erori de citare”

Avocata a recunoscut că a folosit programe de inteligență artificială pentru redactarea observațiilor și a descris problemele drept „inexactități” și „erori de citare”. Camera a constatat că greșelile erau numeroase, se repetau și afectau fondul argumentației. Unele trimiteri vizau cauze inexistente. Altele indicau paragrafe fictive din hotărâri autentice sau invocau decizii fără legătură cu argumentul formulat. În unele cazuri, jurisprudența citată susținea contrariul celor afirmate de avocat.

Camera a apreciat că, pentru anumite referințe, avocatul nu făcuse nicio verificare. Multe dintre erori puteau fi depistate printr-o căutare în HUDOC, baza de date a Curții. În evaluarea conduitei, judecătorii au avut în vedere și Legea nr. 51/1995, Statutul profesiei de avocat și Codul deontologic al avocatului român.

Baroul Iași nu a răspuns Curții

Înainte de a propune excluderea, Camera a examinat observațiile avocatului, ale Guvernului român și ale Uniunii Naționale a Barourilor din România. Potrivit comunicatului, Baroul Iași a fost invitat să își prezinte punctul de vedere și nu a răspuns.

Judecătorii au ținut cont și de timpul pe care Curtea a trebuit să îl aloce verificării documentului și corespondenței cu cei implicați. Camera a considerat că repetarea erorilor și efectele lor asupra activității instanței justificau aplicarea articolului 44D din Regulamentul CEDO, care permite excluderea în circumstanțe excepționale. Avocatul poate solicita, printr-o cerere motivată, restabilirea dreptului de reprezentare.

Dragoș Călin, despre citările inventate de IA

În studiul „Inteligența artificială și impactul său asupra judecătorilor”, publicat în numărul 3/2026 al Noii Reviste de Drepturile Omului, Dragoș Călin, judecător la Curtea de Apel București, explică de ce un text juridic aparent convingător poate conține trimiteri false. Programele de IA generativă pot produce nume de cauze, citate sau trimiteri la legi care par plauzibile. Călin invocă ghidul pentru judecătorii din Anglia și Țara Galilor, care cere verificarea informațiilor generate înainte ca ele să fie folosite.

Unul dintre exemplele analizate este hotărârea pronunțată în iunie 2025 în cauzele Ayinde și Al-Haroun. În cea de-a doua, clientul și-a asumat responsabilitatea pentru introducerea informațiilor inexacte și fictive. Instanța britanică a arătat că avocatul avea în continuare propria obligație de a verifica documentele depuse. În Spania, Tribunalul Superior de Justiție din Insulele Canare a amendat cu 420 de euro un avocat care introdusese într-un apel 48 de citări jurisprudențiale false generate cu ajutorul IA.

Cine răspunde pentru ce ajunge în dosar

Analiza lui Călin urmărește și ce se întâmplă atunci când inteligența artificială este folosită chiar de instanță. În provincia argentiniană Chubut, o instanță de apel a anulat din oficiu o condamnare după ce a constatat că IA generativă fusese folosită la redactarea unor elemente decisive ale hotărârii. Cauza a fost trimisă spre rejudecare în fața altui judecător, iar conduita magistratului a fost sesizată instanței superioare provinciale.

Călin vede aplicații utile pentru cercetare juridică, traducere și transcrierea ședințelor. El susține că folosirea acestor instrumente cere supraveghere umană continuă și că decizia judiciară trebuie să rămână în mâinile judecătorului, care răspunde pentru motivarea ei și apreciază împrejurările fiecărui caz. La Strasbourg, aceeași exigență a verificării a privit actul depus de avocat. Acesta trebuia să verifice atât existența hotărârilor citate, cât și dacă ele susțineau argumentele din document.

spot_imgspot_img
Virgil Burlă
Virgil Burlă
Virgil Burlă este jurnalist din anul 2000. A început la Iași, apoi a continuat la București, unde s-a specializat ca reporter pe domeniul justiției. Mai colaborează cu Europa Liberă România.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Distribuie articolul

spot_img

Ultimele știri

Abonează-te la newsletter-ul nostru

Pentru a fi la curent cu cele mai recente știri, oferte și anunțuri speciale.

Mai multe articole similare
Related