Comisia Europeană pregătește o strategie pentru identificarea, monitorizarea și remedierea riscurilor generate de munițiile neexplodate de pe fundul mărilor europene. Marea Baltică este printre primele zone analizate, iar Marea Neagră este avută în vedere într-o etapă ulterioară, pe fondul riscurilor suplimentare create de minele marine și alte muniții asociate războiului Rusiei împotriva Ucrainei.
Despe ce este vorba
Iglika Yakova, director adjunct de unitate în Direcția Generală Afaceri Maritime și Pescuit, DG MARE, a prezentat inițiativa în cadrul unei dezbateri SEDE despre securitatea maritimă europeană, monitorizarea oceanelor și protejarea infrastructurii maritime. Ea a spus că executivul european pregătește o strategie dedicată munițiilor neexplodate și remedierii lor și a legat această activitate de necesitatea unei abordări diferențiate pentru bazinele maritime unde riscurile sunt cele mai mari.
Formularea folosită de reprezentanta DG MARE este importantă pentru stadiul inițiativei. Comisia nu a anunțat o nouă misiune operațională de deminare și nici un program european finanțat pentru îndepărtarea munițiilor din Marea Neagră.
Este vorba despre o strategie în curs de pregătire, care trebuie să stabilească modul în care UE poate coordona evaluarea riscului, supravegherea și eventualele măsuri de remediere.
Problema nu este nouă pentru Europa.
Mari cantități de muniție convențională, muniție chimică și alte materiale periculoase au rămas în anumite mări europene după Primul și al Doilea Război Mondial. În unele zone, amplasarea exactă, cantitatea și starea acestor materiale nu sunt documentate complet, ceea ce complică evaluarea riscului.
Munițiile neexplodate pot afecta mai multe activități în același timp. Ele reprezintă un pericol pentru navigație și echipaje, pot afecta pescuitul și ecosistemele marine și complică instalarea sau întreținerea infrastructurilor offshore, inclusiv cabluri submarine, conducte și instalații energetice.
Citește și: Minele, bomba ecologică din Marea Neagră
Strategia revizuită a UE pentru securitate maritimă tratează explicit munițiile și minele neexplodate ca pe un risc care trebuie gestionat. Cadrul european prevede îmbunătățirea cunoașterii situației maritime, protejarea infrastructurii critice și dezvoltarea unor instrumente prin care statele și instituțiile europene să poată identifica și reduce riscurile din mediul marin.
Citește și: Minele marine din Marea Neagră, o bombă ecologică cu ceas (II) – PRESShub
Marea Baltică este un caz aparte din cauza cantităților de muniții istorice depozitate sau abandonate după războaiele mondiale. În unele zone există și muniție chimică, iar degradarea progresivă a containerelor și proiectilelor poate crea riscuri suplimentare pentru mediul marin și pentru activitățile economice.
Yakova a spus că strategia aflată în pregătire trebuie să se uite tocmai la asemenea bazine vulnerabile și a menționat Marea Baltică înaintea Mării Negre. Declarația nu stabilește însă că Marea Neagră ar intra într-un program la o dată precisă și nici că prioritizarea geografică este deja formal adoptată. Ea descrie direcția de lucru avută în vedere de serviciile Comisiei.
Pentru Marea Neagră, problema are o natură diferită. Pe lângă eventualele riscuri istorice, războiul Rusiei împotriva Ucrainei a dus la apariția unor mine marine și a altor muniții asociate conflictului. Consiliul UE notează explicit că războiul a agravat problema munițiilor neexplodate în Europa prin prezența minelor în Marea Neagră.
Acest lucru face ca remedierea să nu fie doar o problemă de mediu sau de curățare post-conflict. Minele și munițiile neexplodate afectează libertatea și siguranța navigației, activitatea porturilor și transportul comercial, precum și folosirea în siguranță a infrastructurii maritime.
Strategia privind munițiile neexplodate se înscrie într-un cadru european mai larg. Strategia UE pentru securitate maritimă, revizuită în 2023, include protecția infrastructurii maritime critice, îmbunătățirea supravegherii, cooperarea cu NATO și partenerii internaționali și reacția la amenințări hibride și de securitate care afectează spațiul maritim.
În aceeași audiere din SEDE, reprezentanții Comisiei și ai Serviciului European de Acțiune Externă au discutat și dezvoltarea capacității europene de observare și monitorizare a oceanelor. Ocean Eye este prezentat ca un instrument pentru reunirea informațiilor despre ceea ce se întâmplă pe mare și pentru furnizarea unei imagini mai coerente autorităților responsabile de reacția la incidente.
Inițiativa nu trebuie însă confundată cu strategia pentru munițiile neexplodate. Ocean Eye privește mai larg observarea și conștientizarea situației maritime, în timp ce noua strategie menționată de Yakova ar urma să se concentreze asupra unei categorii specifice de risc și asupra măsurilor de remediere.
Comisia și Înaltul Reprezentant trebuie să prezinte în 2026 și raportul de progres privind implementarea Strategiei UE pentru securitate maritimă. Cadrul european prevede această evaluare la trei ani după aprobarea strategiei revizuite de către Consiliu, iar raportul urmează să alimenteze următoarea etapă de implementare.
Yakova a indicat în SEDE că raportul privind implementarea strategiei de securitate maritimă urma să fie prezentat și adoptat în octombrie, după care președinția Consiliului urma să pregătească concluzii. Declarația plasează discuția privind munițiile neexplodate într-un proces mai larg de actualizare a modului în care UE tratează amenințările maritime.
Pentru Marea Neagră, următorul element de urmărit este forma concretă a strategiei și modul în care Comisia definește aria geografică, responsabilitățile, instrumentele tehnice și sursele de finanțare.
Deocamdată, anunțul din Parlament confirmă includerea Mării Negre în perspectiva de lucru a Comisiei, dar nu constituie încă o decizie privind o operațiune europeană de deminare.
Imagine: Jana Ulrich/Forschungstauchzentrum CAU Kiel/dpa//picture alliance
