Franța, care se pregătește de alegeri prezidențiale anul viitor, a acumulat o datorie publică de aproape 3.600 de miliarde de euro, echivalentul a 119% din PIB, la sfârșitul lunii iunie, potrivit datelor publicate marți de Institutul Național francez de Statistică și Studii Economice (INSEE).
Franța are în primul rând o problemă de datorie acumulată, dar România – în ajunul unui nou vot pentru un nou guvern – are în primul rând o problemă de deficit: în 2025 a avut cel mai mare deficit bugetar din UE, 7,9% din PIB. Dacă deficitele rămân ridicate, ele vor continua să împingă în sus și datoria publică.
Situația Franței la zi
Datele INSEE, institutului francez de statistică, apar într-un moment în care pesimismul crește în privința economiei franceze. Nivelul datoriei se apropie tot mai mult de cel al Italiei și Greciei, două dintre cele mai îndatorate țări din zona euro, în timp ce economia Franței stagnează, remarcă Politico.
Premierul francez Sébastien Lecornu a declarat la începutul acestei luni că intenționează să propună economii de 54 de miliarde de euro în bugetul pentru 2027, care va fi prezentat oficial joi. Lecornu s-a angajat să reducă anul viitor deficitul bugetar la 5% din PIB – diferența dintre cheltuielile și veniturile statului într-un an. Rămâne însă neclar dacă guvernul său minoritar va reuși să obțină suficient sprijin pentru planul de reducere a cheltuielilor.
Franța își stabilise deja pentru acest an o țintă de deficit de 5%, dar este probabil să o rateze din cauza creșterii economice limitate și a majorării prețurilor la energie pe fondul războiului din Orientul Mijlociu.
Chiar înainte de publicarea datelor de marți, auditori independenți și instituții internaționale considerau nerealist angajamentul Franței de a reduce deficitul sub 3% din PIB până în 2029, în conformitate cu regulile Uniunii Europene.
Bugetul pentru 2027, ultimul pe care guvernul îl va dezbate înaintea alegerilor prezidențiale de anul viitor, a fost criticat de adversarii de stânga ai lui Lecornu. Partidul de extremă dreapta Adunarea Națională, al cărui candidată Marine Le Pen conduce în sondaje, a transmis mesaje contradictorii cu privire la propriile planuri bugetare.
România: deficit mare, dar datorie publică mult mai mică decât în Franța
Dacă tot vorbim de datorie publica si deficit, ar fi interesant să ne uităm, comparativ, la situația României, în pragul unui nou vot pentru un nou guvern. Nu de alta, dar scăderea deficitului (nu a datoriei publice) a fost până acum preocuparea principală a guvernului Bolojan (demis de patru luni) și un punct central al programului noului guvern propus de liberalul Siegfried Mureșan.
Votul de investitură este programat pentru miercuri, 30 septembrie.
Marți, 29 septembrie, președintele Nicușor Dan a respins din nou alternativa alegerilor anticipate, subliniind totodată că traiectoria politicii financiare nu se va schimba. „Alegerile anticipate nu sunt o soluție, dimpotrivă, ar fi o continuare a instabilității și a neîncrederii și a cetățenilor români și a piețelor financiare și, indiferent de ce se va întâmpla, România își va păstra traiectoria financiară. Există consens politic pe chestiunea aceasta”, a spus președintele, citat de Agerpres.
România a avut în 2025 cel mai mare deficit bugetar din UE: 7,9% din PIB, urmată de Polonia, cu 7,3%. Franța a avut 5,1%.
În schimb, România nu are problema unei datorii publice de peste 100% din PIB. La sfârșitul lui 2025, datoria era în jurul pragului de 60% din PIB, în timp ce Franța ajunsese la 115,6%.
Dar România are o problemă mai serioasă cu deficitul, și aici este, de fapt, diferența esențială față de Franța.
Franța are o datorie acumulată foarte mare, dar deficitul anual este în jur de 5%. România are o datorie încă relativ moderată ca proporție din PIB, dar produce deficite anuale foarte mari.
Comisia Europeană estimează că deficitul României va coborî de la 7,9% din PIB în 2025 la 6,2% în 2026 și 5,8% în 2027. În același timp, datoria publică este proiectată să crească de la mai puțin de 55% din PIB în 2024 la aproximativ 63% în 2027.
Cu alte cuvinte, România este într-o situație în care deficitul mare împinge în sus și datoria publică.
Iar pragul de 60% contează pentru că înregulile fiscale europene există două repere cunoscute: deficit bugetar: 3% din PIB si datorie publică: 60% din PIB.
Dar ele măsoară lucruri diferite. Comisia explică faptul că procedura pentru deficit excesiv poate fi declanșată atunci când un stat depășește pragul de 3% pentru deficit sau are o datorie de peste 60% care nu scade într-un ritm considerat satisfăcător.
România este într-o situație aparte: se află deja din 2020 în procedura de deficit excesiv.
Procedura a rămas deschisă, iar Comisia și Consiliul au stabilit o traiectorie de corectare a deficitului.
