Comisia juridică a Camerei Reprezentanților din Congresul american a publicat recent un raport care acuză direct Uniunea Europeană de cenzură și amestec în alegerile dintr-o serie de țări, pentru că ar fi încercat să oblige platformelor de socializare (care sunt platforme în primul rând comerciale) de a marca, respectiv modera, propaganda politică.
România și primul tur al alegerilor prezidențiale din 2024 sunt menționate ca exemplu, la fel ca Republica Moldova, care în jurul alegerilor prezidențiale din 2024, a creat o serie de mecanisme de „răspuns rapid” pentru a face față atacurilor hibride din Rusia. Alegerile au fost câștigate de președinta în funcție Maia Sandu, recent propusă de un parlamentar norvegian pentru Premiul Nobel pentru Pace. „ Maia Sandu a fost crucială pentru oprirea încercărilor Rusiei de a dărâma democrația moldovenească. Pentru asta cred că merită Premiul Nobel pentru Pace”, a argumentat Arild Hermstad, liderul Partidului Verzilor din Norvegia (Miljøpartiet De Grønne – MDG).
Președintele american Donald Trump consideră că este unul din candidații cei mai îndreptățiți de a primi acest premiu, pentru cele „opt acorduri de pace ” pe care le-ar fi mediat.
Președintele României Nicușor Dan a respins deja concluziile raportului Comisiei juridice americane. Comisia Europeană a respins la rândul ei raportul, în termeni mult mai clari.
La Chișinău, analistul Valeriu Pașa, directorul centrului de reflecție WatchDog, remarcă nu numai faptul că raportul este circumstanțial, o pledoarie în favoarea marilor mogului ai tehnologiei care s-au aliniat în spatele administrației Trump. Într-un interviul cu corespondenta RFI la Chișinău, Liliana Barbăroșie, Pașa remarcă faptul că în cele peste 150 de pagini ale raportului nu sunt menționate nici Rusia, nici cenzura dură impusă de Kremlin, nici războiul hibrid lansat de Moscova.
RFI: Raportul a fost publicat de Comisia juridică a Camerei Reprezentanților din SUA. Care este relevanța acestei comisii?
Valeriu Pașa: Nu este un document formal al Comisiei, pentru că nu a fost aprobat de această comisie. Mai mult decât atât, nu este nici măcar un document al membrilor republicani din acea comisie. Este un pretins raport elaborat de cineva din staff-ul tehnic sau de experți afiliați unui singur membru al Comisiei, care, într- adevăr, face parte din Partidul Republican.
Acest document nu reprezintă nici poziția oficială a Comisiei juridice din Congresul Statelor Unite, nici măcar poziția Partidului Republican și nici a membrilor republicani din acea comisie. De ce? Pentru că este un raport scris de un asistent sau de mai mulți asistenți ai unui deputat. Atât.
Acesta este un aspect foarte important. Mai departe, ce fel de raport este acesta? Nu este un raport profesionist, care să facă referire la legislație, la practici internaționale, la standardele OSCE, ale Consiliului Europei, la legislația și practica judiciară din Statele Unite sau din alte state democratice. Este un exemplu de manipulare ieftină, parte a unui efort mai amplu al unor cercuri din Statele Unite de a crea anumite percepții și narative, nicidecum de a oferi calificări juridice sau teoretice.
Acest efort este condus de unii exponenți ai actualei guvernări din Statele Unite. Ne amintim discursul devenit bine-cunoscut al vicepreședintelui Statelor Unite la conferința de la München (JD Vance). Mai avem diverși propagandiști cu legături extrem de dubioase cu Federația Rusă și cu Epstein, oameni de tipul Steve Bannon,
Tucker Carlson și alții asemenea lor, precum și interesele strict comerciale — și nu doar comerciale, ci și politice — ale deținătorilor marilor platforme de social media. Aceștia sunt, evident, foarte nemulțumiți de faptul că Uniunea Europeană, la fel ca alte state democratice, încearcă să îi oblige să își respecte propriile reguli.
Repet: nu li se impun reguli noi, ci li se cere să își respecte propriile reguli de moderare a conținutului ilegal și dăunător pe rețelele sociale. Nu este vorba despre vreo regulă impusă de Uniunea Europeană, ci despre o tentativă, foarte slabă din punctul meu de vedere, a Uniunii Europene de a cere Facebook, YouTube și altora să respecte regulile pe care ei înșiși le-au aprobat și le-au afișat pe site-urile lor oficiale.
Despre asta vorbim. În cazul Republicii Moldova, a fost același lucru, cu o eficiență limitată spre foarte redusă.
RFI: Deci există o lege privind serviciile digitale. În baza acestei legi, Comisia Europeană a cerut anumitor platforme să fie atente la ce conținuturi publică. Raportul califică aceste acțiuni drept interferențe electorale.
Valeriu Pașa: Acest raport este un exemplu de discurs absolut ipocrit, care, din păcate, prinde la anumite cercuri și este mult mai discutat în Europa decât în Statele Unite. În Statele Unite, puțină lume ia în serios astfel de discuții.
Această dezbatere aprinsă din România și din Republica Moldova denotă, din punctul meu de vedere, o gândire un pic provincială, de parcă neapărat de acolo ar veni lumina. Aș vrea să atrag atenția că, de exemplu, președintele Trump nu a atins niciodată această problemă falsă în discursurile sale.
Evident, cineva încearcă să facă lobby pentru deținătorii marilor companii, cum ar fi X — cum se mai cheamă platforma lui Elon Musk — care ar prefera să se amestece nestingherit în alegeri, de exemplu în Germania, și să aducă extrema dreaptă la putere. Nu i-a reușit, dar a preferat să o facă nestingherit. Asta este adevărata interferență.
Mai departe, în acest raport nu veți vedea nimic despre cenzurarea fără limite a acelorași platforme — X, YouTube, Facebook — în Federația Rusă, unde ele au fost efectiv interzise. Meta a fost declarată organizație teroristă în Rusia. I-ați auzit pe acești oameni să se îngrijoreze de acest aspect? Nu.
Când nu se întâmplă acest lucru, vorbim cel puțin despre duble standarde. Din punctul meu de vedere, se cheamă ipocrizie. A discuta serios acest pseudo-raport este inutil. Este pur și simplu un cadou pentru propaganda rusă, care, evident, l-a preluat imediat și a început să-l răspândească.
Nu se vorbește despre cenzurarea rețelelor sociale în Rusia, despre cenzurarea libertății de exprimare, despre faptul că oamenii sunt băgați la închisoare sau omorâți pentru că încearcă să își exprime opinia. Ce fel de raport despre cenzură este acesta?
RFI: Este totuși un raport publicat. Aș vrea să vă întreb ce semnal încearcă să transmită publicarea unui document de 160 de pagini, care spune ceea ce spune.
Valeriu Pașa: Semnalul este adresat beneficiarilor — multimiliardarii din tech (industria tehnologică), care vor, de la butoanele lor, să controleze tot ce se întâmplă în lumea democratică. Când cineva le apără interesele în Congres, repet, nu vorbim despre un document oficial, nu este poziția statului și nici măcar a Congresului Statelor Unite. Trebuie tratat ca atare.
Nu trebuie să căutăm explicații sofisticate. Am văzut foarte multă lume care se plânge în România că nu a fost publicat un raport exhaustiv despre anularea alegerilor și că România a devenit studiu de caz. Credeți că, dacă s-ar fi publicat dovezi în acest așa-zis raport, s-ar fi schimbat ceva? Nu.
Acești oameni nu caută adevărul. Ei caută să lipească niște fapte așa cum le convine și să le transforme într-o narațiune de propagandă, nu într-o căutare a adevărului sau a libertății de exprimare.
Uitați-vă ce se întâmplă chiar în Statele Unite: se vorbește despre cenzură pe rețelele sociale, iar apoi apare scandalul Epstein, unde rețelele sociale cenzurează orice mențiune a președintelui Trump. Motivarea este discutabilă, pentru că vorbim despre interpretări bazate pe fapte neprobate.
Și atunci, ce a făcut administrația Trump? A cenzurat efectiv. Cum mai putem discuta, în aceste condiții, despre seriozitatea discursului pro-libertate de exprimare?
RFI: Raportul vorbește totuși despre interferențe electorale. Comisia Europeană numește aceste acțiuni politici de reglementare a conținutului digital. Haideți să explicăm ce înseamnă aceste politici.
Valeriu Pașa: Sunt variate. Există aspecte legate de discursul de ură, de discriminare, de promovarea unor comportamente legate de droguri sau alte lucruri similare. Există și ceea ce se numește comportament inautentic — de exemplu, utilizarea fabricilor de boți pentru a promova anumite conținuturi.
Nu sunt oameni reali în spate, ci softuri cu profiluri false, care încearcă să amplifice artificial un mesaj. Aceste lucruri ar trebui prevenite. Și repet: nu sunt reguli inventate de Comisia Europeană. Sunt reguli pe care platformele de social media și le-au stabilit singure.
Vă recomand, de exemplu, un raport foarte recent al Centrului de Excelență NATO pentru combaterea amenințărilor hibride, de la Riga, care arată cum platformele încearcă să combată conținuturile inautentice, inclusiv înșelătoriile financiare sau utilizarea boților.
Platforma X, de exemplu, deținută de Elon Musk, și-a îmbunătățit performanța față de anii precedenți. Ei sunt conștienți că aceste practici nu sunt ok. Dar se face multă propagandă, pentru că unii ar vrea să aibă mână liberă în aceste aspecte.
De ce unii membri ai Partidului Republican și, mai ales, cei din spatele lor — acești „techno bros”, precum Peter Thiel — au o asemenea aversiune față de Uniunea Europeană? Este treaba lor. Dar nu cred în sinceritatea discursului lor despre libertatea de exprimare, atâta timp cât nu sunt îngrijorați de situația din Rusia, Belarus, China sau alte state unde cenzura este mult mai dură și unde oamenii au de suferit pentru opiniile lor.
RFI: În cazul Republicii Moldova, raportul spune că mecanismele de răspuns rapid și verificatorii de fapte ar fi fost folosite pentru a elimina sau modera opinii înainte de scrutin. Ce înseamnă aceste mecanisme? Au funcționat ele la prezidențialele din 2024?
Valeriu Pașa: S-a încercat. A funcționat foarte prost. Noi am fost invitați să raportăm campanii și conținuturi, dar multe lucruri s-au blocat ulterior.
Practic, maximul pe care l-am putut face a fost să facem munca pe care ar fi trebuit să o facă rețelele sociale: să depistăm campanii de dezinformare, boți, profiluri false, reclame politice nemarcate conform regulilor stabilite chiar de platforme.
Intervențiile au fost, de regulă, foarte târzii și cu puțină prevenție. De exemplu, fabrica de boți care l-a promovat pe Vasile Costiuc și partidul său a rămas intactă, deși a fost raportată din primele zile ale campaniei electorale, vorbesc despre TikTok, și oamenii din Comisia Europeană, din DG Connect, care în esență erau responsabili de crearea acestor canale de comunicare cu reprezentanții platformelor, care, dacă platformele au vrut să facă ceva, au făcut.
Dacă nu, nu. Iar Comisia a tăcut. Eu i-am criticat public pentru că, de exemplu, TikTok ne mințea în față în acele întâlniri online, iar Comisia nu a reacționat.
Dacă mecanismul ar fi funcționat bine, aș fi spus că e ok. Dar, cel puțin în cazul Republicii Moldova, nu a funcționat bine.
RFI: Ce ați descoperit în urma acestor monitorizări?
Valeriu Pașa: Mii și mii de pagini false, care acționau orchestrat. De exemplu, pe Facebook colegii au depistat o rețea mare încă din iunie 2025, confirmată ulterior de investigațiile Ziarului de Gardă — rețeaua Info Lider, unde oamenii erau plătiți de la Moscova pentru a răspândi propagandă și dezinformare.
Am raportat aceste lucruri la Meta. Nu au fost blocate profilurile. Nici după publicarea investigației.
Pe TikTok am descoperit inițial circa 17 pagini cu mii de boți, care amplificau artificial vizibilitatea lui Costiuc (Vasile Costiuc, lider al Partidului „Democrația Acasă”) și a partidului său. TikTok a blocat, fără explicații clare, pagina oficială a partidului său, permițându-i să se victimizeze. Impresia noastră este că, de fapt, i-au făcut campanie.
În rest, paginile false au rămas active. Deci, dacă vorbim de cenzură, platformele nu și-au îndeplinit nici măcar obligațiile asumate de ele însele.
Acest raport face parte dintr-un proces mai larg de intimidare a țărilor Uniunii Europene. Faptul că se discută atât de mult arată că potențial de intimidare există, din lipsa de voință și de verticalitate în a intra în această dezbatere și a demonstra această ipocrizie. Sper ca, la nivelul Uniunii Europene, Comisia să nu se lase intimidată.
RFI: Deci interferențe electorale, dar din altă parte.
Valeriu Pașa: Din Rusia, da, și din partea acestor grupuri din Statele Unite. Uitați-vă ce a făcut Elon Musk în contextul alegerilor din Germania: un cetățean străin, multimiliardar, a făcut campanie electorală pentru un partid. Asta este interferență reală.
Urmăriți canalul „PRESShub” pe WhatsApp. Cele mai importante știri ale zilei sunt disponibile aici
Urmăriți canalul „PRESShub” pe Telegram
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
(Sursa foto: house.gov)
