Parchetele din România au soluționat, în luna august 2026, aproape 35.000 de dosare penale — mai exact 34.981, potrivit raportului lunar al Ministerului Public. Din acest volum uriaș de cauze, doar 3.492 s-au încheiat cu întocmirea unui rechizitoriu, actul prin care procurorul trimite un dosar în fața instanței. Cu alte cuvinte, mai puțin de un dosar din zece (aproximativ 10%) ajunge, într-o lună obișnuită de activitate, la o soluție de trimitere în judecată prin rechizitoriu.
La acestea se adaugă 203 acorduri de recunoaștere a vinovăției, o cale alternativă de finalizare a urmăririi penale. Marea majoritate a dosarelor se închid altfel – prin clasare, renunțare la urmărirea penală sau alte soluții care nu presupun trimiterea cuiva în fața judecătorului.
Diferența dintre volumul de muncă al procurorilor și numărul actelor de trimitere în judecată devine mai vizibilă atunci când datele sunt analizate pe circumscripțiile celor 15 curți de apel din țară, plus PÎCCJ și parchetele militare.
Cele mai mari discrepanțe: București și Ploiești
Cel mai mare decalaj se înregistrează la PCA București, care conduce detașat și ca volum de activitate: 9.410 dosare soluționate în august, cu doar 616 rechizitorii — un raport de aproximativ 6,5%. Este cea mai mică pondere din întreaga țară.
O situație similară se regăsește la PCA Ploiești, unde din 2.087 de dosare finalizate au rezultat doar 165 de rechizitorii, adică sub 8%. În aceeași zonă se plasează și PCA Alba Iulia (162 de rechizitorii la 1.855 de dosare soluționate, aproximativ 8,7%) și PCA Iași (195 la 2.226, circa 8,8%).
Timișoara și Suceava, cele mai ridicate ponderi
La polul opus, câteva circumscripții ies în evidență printr-o proporție mai mare de rechizitorii raportat la volumul de dosare rezolvate. PCA Timișoara are cel mai bun raport din țară: 280 de rechizitorii din 1.699 de dosare soluționate, adică aproape 16,5%. Urmează PCA Suceava, cu 279 de rechizitorii la 1.802 de dosare (peste 15%), și PCA Oradea, cu 160 la 1.060 de dosare (peste 15%). Toate trei depășesc astfel media națională cu jumătate, chiar dacă operează cu volume de dosare mult mai mici decât București sau Cluj.
Un caz aparte este cel al PÎCCJ, unde din cele 21 de dosare soluționate la nivel central, 5 s-au finalizat prin rechizitoriu — o pondere de aproape 24%, cea mai ridicată din tot raportul. Volumul redus de cauze face însă comparația cu circumscripțiile mari greu de generalizat.
Ce arată cifrele
Raportul relativ scăzut dintre rechizitorii și numărul total de dosare soluționate reflectă, în bună parte, structura activității de urmărire penală: numeroase dosare se închid prin clasare — din lipsă de probe, prescripție sau alte motive procedurale — fără a ajunge vreodată în fața unui judecător.
Raportul precizează că cifrele nu includ activitatea DNA și DIICOT, structuri specializate care instrumentează separat dosarele de corupție de nivel înalt și, respectiv, criminalitatea organizată și terorismul.
Evaziunea fiscală și corupția
Situația se repetă, cu unele nuanțe, și în cele două domenii considerate prioritare de Ministerul Public: evaziunea fiscală și corupția.
La nivel național, în august au fost soluționate 312 dosare de evaziune fiscală, în care s-au aplicat sechestre în valoare de peste 300,7 milioane de lei, și doar 96 de dosare de corupție, cu sechestre de aproape 98.000 de lei.
Evaziunea fiscală este, de departe, domeniul unde se concentrează cele mai mari sume. Aproape toată valoarea prejudiciilor la nivel național provine dintr-un singur oraș: PCA București, unde cele 78 de dosare de evaziune fiscală soluționate în august au adus la lumină un prejudiciu de peste 376 de milioane de lei, cu sechestre aplicate de peste 259 de milioane de lei. Pe locul al doilea se situează PCA Timișoara, cu 42 de dosare soluționate, un prejudiciu de peste 32 de milioane de lei și sechestre de aproape 23 de milioane de lei. Toate celelalte circumscripții operează cu sume de ordinul milioanelor sau al sutelor de mii de lei — de exemplu, Iași (peste 6,6 milioane de lei prejudiciu, sechestre de aproape 6 milioane), Cluj (peste 5 milioane de lei) sau Craiova (peste 3,1 milioane de lei).
Volumul de dosare noi de evaziune fiscală depășește însă frecvent numărul celor soluționate. Cel mai vizibil caz este cel al PCA Craiova, unde au fost înregistrate 218 dosare noi de evaziune fiscală, dar au fost soluționate doar 38 — un raport de aproape 6 la 1. O situație similară, deși la o scară mult mai mică, apare și la PCA Alba Iulia (39 de dosare noi față de 18 soluționate) sau la PCA Bacău (38 față de 11). În schimb, la București și Galați numărul dosarelor soluționate a depășit ușor pe cel al dosarelor nou-înregistrate, ceea ce sugerează că aceste parchete au reușit să reducă din stocul de cauze mai vechi.
Corupția
Corupția rămâne, comparativ, domeniul cu cele mai puține soluții concrete, deși multe circumscripții raportează cauze noi. La nivelul întregii țări au fost soluționate doar 96 de dosare de corupție în august, cu sechestre de sub 100.000 de lei — o sumă modestă în comparație cu cea din dosarele de evaziune fiscală.
Cele mai multe soluții au fost înregistrate la PCA București (20 de dosare soluționate din 21 înregistrate) și la PCA Craiova (10 din 20), în timp ce în alte circumscripții numărul cauzelor rezolvate rămâne la nivel de unități: câte un singur dosar soluționat la PCA Galați (din 6 înregistrate) sau la PCA Pitești (din 5 înregistrate), respectiv doar 3 dosare la PCA Cluj (din 6) și la PCA Brașov, unde însă au fost înregistrate 10 cauze noi. La polul opus, câteva parchete mai mici raportează, punctual, mai multe soluții decât cauze noi — cazul PCA Oradea (5 soluționate din 3 înregistrate) sau al PCA Târgu Mureș (6 soluționate din 2 înregistrate) — semn că acolo au fost finalizate dosare mai vechi, aflate deja în lucru.
Infracțiunile de mediu
Spre deosebire de evaziunea fiscală și corupție, unde valoarea prejudiciilor și a sechestrelor este raportată consecvent, în cazul infracțiunilor de mediu datele centralizate la nivel național ridică unele semne de întrebare. Raportul indică 317 dosare de mediu soluționate în august, dar o valoare a sechestrelor de doar 1.337,12 lei — o sumă disproporționat de mică față de cifrele raportate individual de mai multe circumscripții. Doar la nivelul PÎCCJ, de exemplu, sechestrele aplicate în dosarele de mediu au fost de 545.000 de lei, iar la PCA Ploiești valoarea sechestrelor în această categorie a depășit 700.000 de lei.
Dincolo de această inadvertență, tiparul volumului de dosare este, la infracțiunile de mediu, diferit de cel văzut la evaziune fiscală și corupție: în mai multe circumscripții numărul cauzelor soluționate îl depășește pe cel al dosarelor nou-înregistrate, semn că parchetele reușesc să proceseze inclusiv cauze mai vechi.
Din statistica Parchetului, PCA Suceava, județ cu cea mai mare suprafață de pădure, infracțiunile de mediu fac obiectul doar a 27 de dosare noi și a tot atâtea soluționate.
Cel mai clar exemplu este PCA Pitești, unde au fost înregistrate 48 de dosare noi de mediu, dar au fost soluționate 68 — cu 20 mai multe. O situație similară apare la PCA Iași (23 de dosare noi față de 47 soluționate) și la PCA Alba Iulia (11 înregistrate față de 17 soluționate).
În alte circumscripții, însă, ritmul de soluționare rămâne sub cel al cauzelor nou-deschise. La PCA Cluj au fost înregistrate 33 de dosare noi de mediu, dar soluționate doar 11, iar la PCA Timișoara raportul este de 25 la 11. La PCA Craiova, cea mai activă circumscripție ca volum în acest domeniu, au fost înregistrate 34 de dosare noi și soluționate 26.
Ca prejudicii identificate, cele mai mari sume raportate individual provin de la PCA Ploiești (peste 800.000 de lei) și de la PÎCCJ (peste 543.000 de lei, în doar 4 dosare soluționate la nivel central) — cifre care arată că, deși infracțiunile de mediu generează un volum mare de dosare, valorile financiare implicate sunt, în general, considerabil mai mici decât cele din dosarele de evaziune fiscală.
