Senatorii USR au sesizat Curtea Constituțională, alături de opt senatori PNL, pe noua lege a integrității adoptată miercuri de Parlament.
Sunt vizate în sesizare cele două amendamente care au ridicat, încă din timpul dezbaterilor în comisiile parlamentare, serioase suspiciuni că ar încălca Legea fundamentală. Demersul are drept scop obținerea garanției că noua lege ANI corespunde rigorilor constituționale și că, astfel, Comisia Europeană va considera îndeplinit corect jalonul din PNRR aferent, potrivit USR.
„PSD și AUR au încercat să folosească umbrela jaloanelor din PNRR pentru a-și ataca adversarii politici prin amendamente vădit neconstituționale. PSD l-a luat la țintă pe Dominic Fritz și, implicit, pe timișorenii care l-au reales primar, iar AUR l-a vizat pe președintele țării prin partenera sa de viață. Legile nu se dau pentru o persoană, ci pentru o țară. Nu se fac nici pentru a salva pe cineva, nici pentru a executa pe cineva. Dacă vrem să accesăm toți banii din PNRR, avem nevoie de o lege care să respecte Constituția României, deciziile CJUE și principiile statului de drept. Sperăm ca aceste derapaje să fie corectate rapid, astfel încât România să nu piardă bani europeni din cauza unor răfuieli politice”, a declarat lidera deputaților USR, Diana Stoica.
„Am atacat la CCR, împreună cu PNL, articolele neconstituționale introduse de PSD și AUR împotriva lui Dominic Fritz și Mirabelei Grădinaru, partenera președintelui Nicușor Dan. Într-o democrație nu se dau legi împotriva adversarilor politici, ca în dictatură, nici legi retroactive. Dacă excepția de neconstituționalitate va fi admisă în următoarele săptămâni de CCR, avem șansa să salvăm Legea ANI și jalonul PNRR. Nici nu mai știi când e PSD mai rău: când era pe cai mari, cu procente aproape majoritare, sau acum, când se apropie fundul sacului cu voturi și se agață disperat de putere”, a spus liderul senatorilor USR, Sorin Șipoș.
USR consideră că sunt neconstituționale alineatele prin care, ca urmare a dorinței PSD-AUR, ar urma să fie sancționate cu pierderea funcției sau a mandatului persoanele găsite în stare de incompatibilitate sau de conflict de interese înainte de intrarea în vigoare a noii legi ANI. Reamintim că, potrivit art. 15 alin. (2) din Constituție, o lege poate dispune numai pentru viitor, cu excepția legii penale sau contravenționale mai favorabile.
Totodată, în forma impusă de PSD și AUR, noua lege ANI ar pune semnul egalității între interdicția de a dobândi pentru viitor o funcție și pierderea unei funcții actuale. Or, între cele două există o diferență juridică esențială.
Potrivit USR, alineatele respective instituie pentru aceeași faptă o dublă sancțiune (chiar triplă, într-o interpretare restrictivă). Pe de o parte, noua lege ANI spune că încheierea unui act juridic ori participarea la luarea unei decizii cu încălcarea regimului conflictelor de interese sau al incompatibilităților constituie abatere disciplinară și se sancționează potrivit reglementării aplicabile funcției sau demnității respective. Pe de altă parte, pentru aceeași faptă, alineatul următor stabilește decăderea din dreptul de a ocupa o funcție sau demnitate publică pentru o perioadă de până la 3 ani, iar un alt articol transformă această decădere într-o cauză automată de încetare a funcției sau mandatului în curs.
USR consideră că încalcă drepturi fundamentale prevăzute în Constituție și alineatul prin care este obligată să depună declarații de avere și de interese „persoana care are relații asemănătoare acelora dintre soți” cu un demnitar (cu președintele României, cu deputații, cu senatorii, cu premierul, cu miniștrii etc.). Or, persoanele vizate nu dețin ele însele o demnitate/funcție publică.
Chiar dacă, într-o anumită măsură, interesele patrimoniale ale acestor persoane pot deveni relevante pentru a stabili conduita titularului funcției și a conflictului de interese, echivalarea și asimilarea celor două categorii de persoane depășește cerința de proporționalitate și scopul legii.
În plus, legea nu definește sintagma „persoana care are relații asemănătoare acelora dintre soți” și nu stabilește niciun criteriu obiectiv pentru identificarea sa.
Totodată, legea nu specifică clar ce se întâmplă în situația în care relația începe după numirea ori alegerea demnitarului și nici ce ar trebui să facă persoana după încetarea relației – obligația încetează imediat, este necesară o declarație finală ori publicitatea datelor continuă indiferent de dispariția legăturii care a justificat-o?
(FOTO: Inquam Photos / George Călin)
