Cum arată peisajul politic cu două săptămâni înainte de alegeri și ce scenarii pot exista în Republica Moldova după 28 septembrie?
Atât preluarea puterii de către partidele pro-ruse, cât și un parlament fragmentat, cu destabilizări și incertitudini sunt scenarii favorabile Kremlinului, pentru că opresc negocierile de aderare a Republicii Moldova la UE.
Cu două săptămâni înainte de alegerile parlamentare din 28 septembrie, decisive pentru parcursul european al Republicii Moldova, sondajele nu pot da răspunsuri nici măcar aproximative privind raportul de forțe din viitorul parlament.
„Există probabilitatea ca Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), pro-europenii de la guvernare, să facă o majoritate? Există, nu este imposibil. Este cert că vor face o majoritate? Nu este deloc cert”, spune directorul Watchdog de la Chișinău, Valeriu Pașa.
Ce este evident este doar faptul că există doi poli – unul pro-european, reprezentat de PAS, și unul pro-rus. Acesta este reprezentat de extrema stângă – Blocul Patriotic din care fac parte, printre alții, comuniștii și socialiștii; câteva partide asociate cu oligarhul fugar Ilan Șor, care finanțează de la Moscova deturnarea alegerilor cu bani rusești, dar și Blocul Alternativa, auto-declarat pro-european, dar cu un trecut care îi face pe experți să spună că acesta nu este decât un cal troian al Kremlinului pentru aspirarea voturilor pro-europenilor dezamăgiți.
Un joc separat, dar mult mai apropiat de Moscova decât de UE, îi face populistul Renato Usatîi, liderul Partidului Nostru.
Printre cei 23 de concurenți admiși în cursă, există și alte partide pro-europene,
dar acestea sunt mult sub pragul electoral și nu au șanse să ajungă în legislativ.
„În acest moment este cert doar faptul că în noul Parlament trec PAS și Blocul Patriotic din care fac parte comuniștii și socialiștii. Aceste vor fi cele mai mari forțe în Parlament”, spune directorul Watchdog de la Chișinău, Valeriu Pașa.
Expertul mai spune, într-o emisiune la ProTV Chișinău, că o probabilitate foarte ridicată de a trece pragul electoral o are Partidul Nostru al lui Renato Usatîi, dar este greu de estimat câte mandate ar putea acesta lua. Valeriu Pașa notează că Usatîi culege alegători de pe o zonă foarte volatilă, instabilă și oscilează plus-
minus 3 la sută de la sondaj la sondaj.
Electoratul lui Usatîi se suprapune puternic peste cel al Blocului Alternativa al primarului de Chișinău Ion Ceban, la fel cum cei de la Alternativa sunt în competiție cu Blocul Patritoc. Usatîi este în competiție și pentru o parte din alegătorii cu viziuni pro-ruse moderate, dar și pentru o parte de alegători ai PAS.
„Am văzut că la alegerile prezidențiale până și el a fost surprins cât de mult s-a „românizat” electoratul său – are mult mai puțini vorbitori de rusă și mult mai mulți de română”, spune Valeriu Pașa. Totuși, notează expertul, există și o anumită probabilitate, chiar dacă foarte mică, ca Usatîi să nu treacă pragul
electoral de 5 la sută.
Blocul Alternativa este și el la limita trecerii pragului electoral, care este de 7 la sută pentru blocuri.
Unul din factorii importanți care vor influența rezultatul final este diaspora.
„Deocamdată diaspora moldovenească pare să nu fie infectată de propaganda rusească, deși se fac tentative disperate în acest sens. Sunt campanii enorme de dezinformare, de manipulare, care țintesc anume diaspora, o sumedenie de profiluri false care comentează pe grupuri din diaspora, Tiktokul țintește și el
diaspora. Deocamdată nu vedem efecte”, spune Valeriu Pașa.
Ce contează în diaspora, notează expertul, este câți oameni vor veni la votare. Va fi de urmărit și ce vor face rușii cu moldovenii din Federația Rusă. La alegerile prezidențiale din toamna trecută moldovenii au fost efectiv vânați și forțați să meargă să voteze nu doar la secțiile de votare din Rusia, dar au duși cu avionul la Istanbul, la Bacu, și cu autobuzele la Minsk.
„Să ne amintim că majoritatea moldovenilor noștri care locuiesc în Rusia au și cetățenia rusă și dacă se opun acestor presiuni riscă să ajungă imediat pe front”, spune Pașa. Mai există și factorul Transnistria. Pentru regiunea separatistă au fost deschise 12 secții de votare, potențialul maxim este de 36 de mii de votanți, ceea ce constituie aproape 2 procente.
„Deci, există foarte multe variabile și în aceste condiții să faci o prognoză clară este foarte greu. Există probabilitatea ca PAS să facă o majoritate? Există, nu este imposibil. Este cert că vor face majoritate? Nu este deloc cert. S-ar putea să avem surprize și cu partidele care sunt acum mai puțin în vizor și care vor face scoruri mari, de 3-4, poate chiar 5 la sută? Există. Există rețeaua Șor, cu coruperea alegătorilor, ea este activă. Și acolo poate exista o comandă cu 24 de ore înainte de alegeri cu cine să se voteze”, spune Valeriu Pașa.
Anul trecut la alegerile prezidențiale majoritatea voturilor din rețeaua lui Șor au fost direcționate către Stoianoglo, care acum face parte din Blocul Alternativa. Oamenii lui Șor sunt prezenți în partidul Irinei Vlah, dar și în cel al lui Vasile
Tarlev. „Vedem oamenii lui Șor și în Partidul Comuniștilor – toți cei din partea de sus a listei Blocului Patriotic din partea comuniștilor sunt oameni apropiați de gruparea Șor, nu prea sunt comuniștii din vechea gardă a lui Voronin. Respectiv, Șor are o reprezentare puternică prin intermediu Blocului Patriotic”, spune Valeriu Pașa.
În campanie există și Partidul Moldova Mare al Victoriei Furtună, care este de facto partidul lui Șor.
Mai este și Partidul Democrația Acasă al lui Vasile Costiuc, afiliat cu AUR, acel AUR care a fost promovat la greu de rețeaua Șorinclsuiv prin redirecționarea de voturi la al doilea tur al alegerilor prezidențiale din România. „Ne întrebam atunci cu toții cum de s-a întâmplat că a dublat George Simion scorul de la alegerile prezidențiale din toamnă în Republica Moldova”, spune Valeriu Pașa. „Acum, vedem cum partidul lui Costiuc este amplificat de rețeaua AUR, sunt mână în mână”.
Mai este și partidul lui Gabriel Călin, care este de ani de zile în solda lui Șor. „Deci, sunt mulți pretendenți la voturile din rețeaua Șor. Să nu uităm că nu gruparea în sine este beneficiarul final, Șor este un intermediar în spatele căruia stă Rusia. Eu cred că nici Șor nu știe deocamdată unde se vor duce voturile, pentru că încă nu i s-au dat indicațiile”, conchide directorul Watchdog.
4 posibile scenarii post-electorale
Primul scenariu este cel în care pro-europenii din PAS fac majoritatea. Nu este un scenariu de o probabilitate prea înaltă, dar nu este deloc imposibil.
Al doilea scenariu este un parlament fragmentat unde PAS are cei mai mulți deputați, Blocul Patriotic este pe locul doi, plus Renato Usatîi și Blocul Alternativa. Nu este exclusă și vreo surpriză, vreun partid venit „de pe nicăieri”, de pe Tiktok sau din rețeaua de corupere de voturi a lui Șor. În această variantă, putem să avem o instabilitate totală, cu imposibilitatea de a crea un guvern și cu alegeri anticipate la scurt timp.
Al treilea scenariu este cel în care o coaliție pro-rusă preia puterea.
Al patrulea scenariu este unul în care formal nu există nicio coaliție, dar „se lipesc” unii deputați și fac un guvern. „Se poate întâmpla să fie PAS, dacă sunt suficient de sinucigași politic, sau se poate întâmpla scenariul anunțat de Usatîi care a spus că va pune un guvern tehnocrat după ce se va consulta cu toate
partidele”, spune Valeriu Pașa.
În paralel, ce se va întâmpla în special în condițiile unui parlament fragmentat, este că rușii vor merge pe destabilizări, pe proteste, pe presiuni, vor fi tentative de corupere a deputaților. Respectiv, aceasta este situația unui haos politic și a unei instabilități care instantaneu blochează procesul de negocieri cu UE – este
exact ce urmărește Rusia.
Acesta este un scenariu favorabil Kremlinului, avertizează Valeriu Pașa. Directorul Watchdog de la Chișinău.
Urmăriți canalul „PRESShub” pe WhatsApp. Cele mai importante știri ale zilei sunt disponibile aici
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
(Sursa foto: Parlamentul European / Facebook)
