Vasele ceramice de la Horezu, la modă în întreaga lume. Cumpărate de decoratori celebri

Data:

Stilul artei ceramice fabricate timp de secole într-un mic oraș din România a devenit din ce în ce mai popular în întreaga lume, scrie The New York Times.

Bunicul lui Sorin Giubega a fost olar ca și tatăl său. La vârsta de 8 ani, spune Giubega, a început și el să se joace pe roata de olărit.

Sorin Giubega, acum în vârstă de 63 de ani, și soția sa, Marieta Giubega, în vârstă de 48 de ani, sunt olari în Horezu, un oraș situat la poalele Munților Căpățânii, la aproximativ trei ore de mers cu mașina de București.

Citește și: FOTO Gențile de mii de euro ale lui Carmen Iohannis. Cea mai scumpă, cât salariul unui profesor pe un an

Horezu găzduiește o comunitate de aproximativ 50 de meșteșugari care realizează vase ceramice într-un stil tradițional, prin metode care se păstrează de peste 300 de ani. În 2012, ceramica de Horezu a fost recunoscută ca Patrimoniu Cultural Imaterial al Umanității de către UNESCO, Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură, potrivit The New York Times.

Cei mai mulți olari din Horezu, inclusiv familia Giubega, locuiesc chiar pe strada Olari, unde lucrează în atelierele pe care le au în propriile case. Artizanii promovează munca lor agățând farfurii de ceramică în fața caselor.

Jurnaliștii americani au ajuns la Sorin Giubega într-o după-amiază de luni, la începutul lunii mai. Meșterul purta un șorț de lut, ne-a arătat un raft cu vase de miere și borcane de gem din ceramică, pe care bunicul său le făcuse în anii 1920.

Citește și: Fetița de 12 ani din Olt care a căzut de la etaj de Paște contrazice varianta oficială a autorităților

„Aceasta este povestea vieții mele!”, le-a povestit celor de la The New York Times Sorin Giubega, care a fost numit Tezaur uman viu de către Ministerul Culturii din România în 2021.

Tehnici tradiționale în timpuri moderne

Artizanii din Horezu lucrează pe tot parcursul anului, iar ceramica este realizată de doi olari cu roluri distincte. Modelatorii, care sunt de obicei bărbați, dau formă lutul. Decoratorii, care sunt de obicei femei, pictează piesele folosind motive tradiționale care includ spirale, valuri, pânze de păianjen, cocoși, șerpi, pești și un desen cunoscut sub numele de copacul vieții.

„Cu toții facem același lucru, dar fiecare dintre noi are propriul stil”, a declarat Aida Frigura, 44 de ani, o olteancă din Horezu specializată în decorațiuni. „Este ca un scris de mână”.

Mulți meșteri și decoratori, precum soții Giubegas, sunt cupluri căsătorite. Constantin Biscu, de 49 de ani, și soția sa, Mihaela Biscu, de 42 de ani, fac vase ceramice în casa lor de pe strada Olari, unde pot confecționa până la 300 de piese într-o zi, a spus el pentru The New York Times.

„Este dur și este murdar”, a povestit Constantin Biscu despre lutul cenușiu și umed pe care el și alții îl folosesc, care provine în mod obișnuit din pământul extras de pe un deal din Horezu. Multe familii de olari dețin parcele din acest deal de generații întregi.

Pentru a crea modele complicate, cum ar fi pânza de păianjen, decoratorii folosesc alte două instrumente: o perie cu peri din mustăți de pisică sau păr de mistreț și o creangă cu un ac de metal la un capăt.

Odată ce piesele sunt decorate și complet uscate, sunt puse într-un cuptor și arse timp de câteva ore.

Vasele din lut, din nou în vogă

În această lună, mulți dintre olarii din Horezu și-au expus și vândut produsele la două târguri de artă populară din România.

Primul, Cocoșul de Hurez sau Cocoșul de Horezu, este un târg local de ceramică numit după pasărea pe care locuitorii orașului o consideră simbolică pentru casă.

Cel de-al doilea, Cucuteni 5000, este un târg național de ceramică care are loc la Iași, la aproximativ opt ore de mers cu mașina de Horezu. Este numit după poporul Cucuteni, care, în jurul anului 5000 î.Hr. a început să facă ceramică decorată în ceea ce este acum România, conform The New York Times.

În ultimii ani, pe măsură ce interesul pentru ceramică a crescut, meșteșugul specific din Horezu a început să fie comercializat de magazine de decorațiuni din întreaga lume, inclusiv Lost & Found, din Los Angeles; FindersKeepers, din Copenhaga; International Wardrobe, din Berlin; Cabana, din Milano; și Casa De Folklore, din Londra.

„Cererea este foarte mare în acest moment”, a declarat Alice Munteanu, proprietara de origine română a Casa De Folklore, în cadrul unei videoconferințe. A vândut recent ceramică fabricată la Horezu proprietarilor restaurantului Clover din Paris. Alice Munteanu a explicat că industria decorațiunilor interioare s-a îndrăgostit de lucrările artizanale.

Herle Jarlgaard, proprietara FindersKeepers, a intrat în contact pentru prima dată cu ceramica în 2021, la o piață de vechituri din Italia, unde a găsit o farfurie pictată cu inele și puncte marmorate de-a lungul marginii. Pe partea inferioară era scris cuvântul „Horezu”.

„Wow!” își amintește Herle Jarlgaard, că a gândit după ce a văzut farfuria.

Aceasta a mai spus că i-a fost destul de greu să ia legătura cu meșterii olari din Horezu la început. În cele din urmă, a intrat în legătură cu Maria Ștefănescu, o decoratoare, prin intermediul contului de Instagram pe care fiul doamnei Ștefănescu, un ofițer de poliție din București, l-a creat pentru a promova munca mamei sale, scrie The New York Times.

De atunci, FindersKeepers a început să cumpere ceramică en-gros de la doamna Ștefănescu. Retailerul a plătit aproximativ 50.000 de dolari pentru comenzile sale de până acum, a declarat Jarlgaard.

La FindersKeepers, piesele de ceramică mici costă aproximativ 25 de dolari, iar piesele mai mari, aproximativ 75 de dolari.

Maria Ștefănescu, care a spus că poate decora până la 50 de piese pe zi, nu a putut estima costurile sale generale pentru a face ceramică individuală. Ea a spus că cele mai mari cheltuieli ale sale includ electricitatea pentru cele două cuptoare și salariul orar pe care îl plătește modelatorului cu care lucrează.

Tehnici moderne într-o lume a tradiției

Desemnarea de către UNESCO a ceramicii de Horezu ca patrimoniu cultural a fost un moment de mândrie pentru România, a declarat Virgil Nițulescu, directorul Muzeului Țăranului Român din București. Corina Mihăescu, antropolog la Institutul de Etnografie și Folclor din București, a declarat că recunoașterea UNESCO a determinat mai mulți tineri să se apuce de acest meșteșug.

Pentru a menține acest titlu, la fiecare șase ani trebuie să se prezinte la UNESCO un raport privind starea meșteșugului. Raportul explică, printre altele, ce măsuri au fost luate pentru a menține vie tradiția olăritului de la Horezu și ce instrumente și tehnici se folosesc.

Dr. Corina Mihăescu a realizat cel mai recent raport privind stadiul actual, care a fost prezentat anul trecut de Ministerul Culturii din România. Ea a spus că există întotdeauna preocupări legate de modul în care se poate păstra titlul de la UNESCO – și de menținerea integrității tradiției olăritului – în fața influențelor moderne, relatează The New York Times.

Pentru a se conforma reglementărilor europene care limitează utilizarea metalelor grele, precum plumbul, în smalțurile pentru ceramică ce pot intra în contact cu alimentele, mulți olari folosesc acum cuptoare electrice în locul celor cu lemne. Cuptoarele electrice pot atinge cu mai mai repede temperaturile necesare pentru a arde smalțuri sigure pentru alimente.

Alți olari din Horezu au început să folosească argila gata preparată în loc să o pregătească ei înșiși. Anumiți decoratori au început să picteze ceramica în motive și culori neconvenționale; doamna Ștefănescu, de exemplu, a folosit roșu aprins, precum și galben și roz. Unele dintre cele mai noi modele sunt cerute de vânzătorii din afara României, mulți dintre aceștia având tendința de a evita motivele cu animale și preferând palete mai îndrăznețe și monocrome.

„Noi spunem: «Clientul nostru, stăpânul nostru», dar eu am ultimul cuvânt”, a declarat doamna Ștefănescu. Despre încorporarea culorilor atipice în piesele sale, ea a adăugat: „Îmi place să încerc lucruri noi”.

Tim Curtis, șeful programului UNESCO pentru patrimoniul cultural imaterial, a declarat pentru The New York Times într-un e-mail că desemnarea a fost retrasă doar de două ori în cei 20 de ani de când a fost emisă și că niciuna dintre aceste două dăți nu a fost pentru factori legați de modernizarea procedurilor sau a designului.

Există planuri pentru deschiderea Centrului Cultural Olari, o nouă instituție pe strada Olari, în septembrie. Aici se va expune ceramică de Horezu, se vor găzdui conferințe, dar și demonstrații ale olarilor.

Centrul cultural a fost plătit de orașul Horezu și de guvernul român. Daniela Ogrezeanu, o purtătoare de cuvânt a primarului Nicolae Sărdărescu din Horezu, l-a descris într-un e-mail ca fiind o modalitate de a atrage mai multă atenție asupra ceramicii și a creatorilor săi.

Urmăriți PressHUB și pe Google News!

Imagine: PEXELS.com

spot_imgspot_img
Bianca Iosef
Bianca Iosef
Bianca Iosef a terminat Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din cadrul Universității București în anul 2022. A început să lucreze ca jurnalist încă din timpul facultății și este interesată să evolueze cât mai mult în acest domeniu.
1 COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

spot_img

Distribuie articolul

spot_img

Știri de astăzi

Mai multe articole similare
Related

Iohannis a pus cruce combaterii evaziunii fiscale

Iohannis a pus cruce combaterii evaziunii fiscale, combătând legea...

Cine sunt candidații pentru Primăria Capitalei și ce avere au. A început campania electorală

Cine sunt candidații pentru Primăria Capitalei: Biroul Electoral al...

Cât a costat deplasarea Alinei Gorghiu în Brazilia

Cât a costat deplasarea Alinei Gorghiu în Brazilia. Ministrul...

Rejudecarea dosarului asasinării disidentului Gheorghe Ursu, respinsă de Curtea de Apel București

Rejudecarea dosarului asasinării disidentului Gheorghe Ursu, respinsă de Curtea...