Din 2022, după ce Rusia a lansat invazia la scară largă a țării vecine, fiecare aniversare a Zile Independenței, din 24 august, a devenit mai degrabă un moment de rezistență națională și mesaj politic decât o sărbătoare propriu-zisă.
În fiecare an, tema centrală a fost diferită: supraviețuirea în 2022, memoria celor căzuți și rezistența în 2023, ofensiva surpriză a Ucrainei în regiunea rusă Kursk și sprijinul internațional în 2024, iar în 2025 presiunea pentru unui posibil acord de pace și garanții de securitate la care a fost prezent și Keith Kellogg, primul emisar special al președintelui Donald Trump.
Pentru 2026: continuitatea statului si independența
Anul acesta, tema centrală a aniversării este: 35 de ani de la restaurarea independenței Ucrainei, iar accentul oficial este pus pe continuitatea statului ucrainean, apărarea independenței și memoria celor care au luptat pentru ea. Festivitatea de la Kiev este urmată de o reuniune largă a țărilor din „Coaliția de Voință”, de la care Ucraina așteaptă „decizii importante”, după cum a anunțat ministrul de Externe Andrii Sîbiga. Reuniunea are format hibrid, astfel încât majoritatea celor peste 30 de țări participante sunt prezente online.
Președintele Volodimir Zelenski a spus încă din iunie că 24 august 2026 reprezintă „culminarea” unui an aniversar, în care Ucraina marchează mai multe momente fondatoare ale statului: Constituția, Forțele Armate, restaurarea simbolurilor naționale și a monedei naționale. El a numit explicit 2026 „un an special pentru statul nostru” și a legat aniversarea de construirea unor noi elemente ale statalității, inclusiv Panteonul Național Ucrainean.
Duminică, ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sîbiga, i-a întâmpinat la Gara Centrală din Kiev pe liderii Danemarcei, Estoniei, Finlandei, Letoniei, Lituaniei și Norvegiei, precum și alți reprezentanți de rang înalt. „Simțim că nu suntem singuri. Aliații noștri sunt alături de noi”, a scris Sîbiga pe X.
Țările nordice și baltice se numără printre cei mai consecvenți susținători ai Ucrainei de la începutul invaziei ruse la scară largă.
Președintele Nicușor Dan, care într-o postare pe X a reafirmat sprijinul „multidimensional” al României, participă luni, prin videoconferință, la reuniunea largă a „Coaliției de voință”, dar la Kiev va fi prezentă partenera sa, Mirabela Grădinaru , invitată la un eveniment dedicat copiilor, organizat în cadrul inițiativelor Olenei Zelenska.
Uniunea Europeană este reprezentată de António Costa, președintele Consiliului European. Iar Republica Moldova de președinta Maia Sandu care va participa si la reuniunea „Coaliției de voință”.
Chișinăul a intrat în acest format la reuniunea din 13 iulie 2026, împreună cu Macedonia de Nord, când Maia Sandu a participat pentru prima dată la reuniunea Coaliției. Atunci autoritățile de la Chișinău au ținut să sublinieze că participarea nu implică angajamente militare și este compatibilă cu statutul de neutralitate al Republicii Moldova.
Înarmare/reconstrucție cu sprijin masiv european
Comisia Europeană a aprobat luni un nou pachet de 6,1 miliarde de euro (7,12 miliarde de dolari) pentru Ucraina, destinat achiziției unor noi sisteme de apărare, inclusiv sisteme antiaeriene, rachete, muniție și radare. UE a precizat că noul sprijin se adaugă unor planuri de achiziții aprobate anterior, în valoare de 16 miliarde de euro, din care 8,35 miliarde de euro au fost deja plătite. „Pe măsură ce Rusia își intensifică atacurile, ne intensificăm și noi sprijinul pentru a ajuta Ucraina să-și protejeze populația și să-și apere spațiul aerian. Europa este alături de Ucraina și îi vom furniza ceea ce are nevoie, atunci când are nevoie”, a declarat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.
Norvegia intenționează, la rândul său, să acorde Ucrainei încă 85 de miliarde de coroane norvegiene (9,2 miliarde de dolari) în sprijin financiar în anul fiscal 2027, aceeași sumă prevăzută pentru 2026, a anunțat duminică guvernul de la Oslo.
După ce Statele Unite sub Donald Trump au încetat aproape tot ajutorul pentru Ucraina, Europa a rămas princilaul donator de bani și armament.
Controversa Nord Stream
„Este foarte important pentru noi să nu ne pierdem parteneriatul și încrederea țărilor europene care au ajutat Ucraina încă de la începutul acestui război”, declara președintele Volodimir Zelenski duminică, în ajunul Zilei Independenței. Zelenski a insistat că guvernul de la Kiev nu a fost implicat în sabotarea conductelor de gaze Nord Stream în 2022. „Niciodată Ucraina nu a participat oficial la vreo operațiune legată de aruncarea în aer a conductei Nord Stream 2”, a declarat el jurnaliștilor la Kiev. Mai mult, a susținut că Germania „știe foarte bine că Ucraina nu s-a aflat în spatele executării sau chiar al conceperii acestei operațiuni”, relatează Reuters.
Miercuri, un cetățean ucrainean a fost arestat în Croația, fiind suspectat că a participat la exploziile care au avariat conductele. Potrivit informațiilor disponibile, acesta lucra la un film despre operațiunea de sabotaj în momentul arestării. Procurorii germani susțin că el a colaborat cu un alt cetățean ucrainean, arestat în Italia în 2025.
Procurorii germani declară că sabotajul Nord Stream a fost ordonat de statul ucrainean, acuzație pe care Zelenski a respins-o în mod constant. Președintele ucrainean a declarat că Kievul cooperează cu ancheta germană și speră ca aceasta să nu provoace o ruptură în relațiile dintre cele două țări.
Conductele de gaze naturale Nord Stream 1 și 2, care leagă direct Rusia de Germania prin Marea Baltică, au fost avariate în urma unor explozii în septembrie 2022. În prezent, doi cetățeni ucraineni se află în arest, fiind suspectați de implicare în sabotaj.
