A cui e Mănăstirea Dobrovăţ, ultima ctitorie a lui Ştefan cel Mare. Tribunalul Iaşi a dat sentinţa definitivă

Data:

A cui e Mănăstirea Dobrovăţ s-au pronunțat magistrații de la Tribunalul Iași, prin sentinţă definitivă. Ansamblul monahal rămâne în proprietatea comunei Dobrovăţ, în ciuda încercărilor bisericii de a obţine cu acte în regulă, prin uzucapiune, dreptul de proprietate asupra ansamblului.

Pretextul demersului juridic iniţiat de feţele bisericeşti a fost intenţia Mitropoliei Moldovei si Bucovinei de a solicita o finanţare de la Uniunea Europeană pentru un proiect de reabilitare a complexului mănăstiresc. Iar demersul birocratic ar fi impus existenţa unor acte de proprietate autentice asupra clădirilor şi a terenului aferent.

La judecată s-a prezentat, în 2019, stareţul protosinghel al Mănăstirii Dobrovăţ, Costică Chesarie Codreanu, care încerca să obţină pentru biserica pe care o conduce dreptul de proprietate asupra ansamblului mănăstiresc.

De partea cealaltă, în faţa magistraţilor au fost chemaţi primarul Comunei Dobrovăţ şi Statul Român, prin Ministerul Finanţelor Publice.

Citește și: Peste 1,1 milioane de cereri de azil în Europa

Ce cerea mănăstirea?î

În calitate de reclamantă, Mănăstirea Dobrovăţ, prin stareţ, solicita următoarele:

„(…) să se constate ca efect al împlinirii termenului pentru uzucapiune al dreptului acesteia de proprietate asupra:

– terenului în suprafaţă totală de 9.001 m.p., situat în intravilanul comunei Dobrovăţ şi asupra următoarelor clădiri:

1. C1 – Clădirea Bisericii propriu zise, cu Hramul Pogorârea Sfântului Duh, zidită din piatră, ctitorită de Voievodul Ştefan cel Mare, în stil curat moldovenesc (având altar, naos, gropniţă şi pronaos), terminată în anul 1504.

2. C2 – O bisericuţă mai mică, construită acum 100 de ani, pe ruinele unui Paraclis realizat de domnitorul Simion Movilă, în anul 1607 pentru înhumarea fiului sau Pavel.

3. C3 – Clădirea (cu parter şi etaj), care are o vechime de peste 100 ani, care adăposteşte în prezent chiliile călugărilor şi are şi dormitoare pentru oaspeţii Mănăstirii.

4. C4 – Turnul Clopotniţă, construit în anul 1743.

5. Zidul de incintă, început de Voievodul Ştefan cel Mare si terminat de fiii săi”.

Prin uzucapiune se înţelege dobândirea dreptului de proprietate asupra unui bun prin posedarea lui o anumită vreme.

Articolul integral în Ziarul de Iași!


Urmăriți PressHUB și pe Google News!

(Sursă foto: ziaruldeiasi.ro)

spot_imgspot_img
Ziarul de Iași
Ziarul de Iașihttps://www.ziaruldeiasi.ro
Jurnalişti formaţi la şcoala sa de presă se află în poziţii de conducere în redactiile ziarelor, televiziunilor şi posturilor de radio din întreaga ţară. Ziarul are un tiraj mediu zilnic 4.133 exemplare, din care 2.410 exemplare reprezinta abonamente, este tipărit în format broadsheet, având 16-20 de pagini. Apare de luni pînă sîmbătă si are un caracter generalist. Cotidianul Ziarul de Iaşi se distribuie în judeţul Iaşi, atît în mediul urban cît şi în cel rural.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

spot_img

Distribuie articolul

spot_img

Știri de astăzi

Mai multe articole similare
Related

Uber și Bolt versus taxi. Ce alimentează conflictul  | Ziarul de Iași

Concurența dintre firmele de taxi tradiționale și serviciile de...

Cum va fi amenajată Piața Consiliul Europei din Alba Iulia | Alba24

Cum va fi amenajată Piața Consiliul Europei din Alba...