Ai așteptat Parada Pride de luni întregi. Ți-ai ales ținuta cu grijă, împreună cu prietenii și cu persoana iubită. Ați pregătit o pancartă cu un mesaj simplu, dar important pentru voi. Pentru câteva ore, simți că poți fi în spațiul public fără să te ascunzi.
La doar câțiva pași, însă, se desfășoară o altă manifestație. „Marșul Normalității”. Icoane ridicate deasupra mulțimii, pancarte și sloganuri pe care le-ai auzit de nenumărate ori. Dincolo de diferențele de opinii, un singur lucru rămâne greu de ignorat: ideea că identitatea sau relația ta ar fi, în ochii altora, o abatere de la ceea ce înseamnă „normal”. Poate că îți amintești și alte momente. O discuție în familie. Un comentariu auzit la școală. O predică în biserică. Sau pur și simplu sentimentul că, de multe ori, trebuie să explici cine ești înainte ca oamenii să fie dispuși să te asculte.
Pentru mulți tineri LGBTQIA+, astfel de experiențe nu se rezumă la o singură zi sau la un singur eveniment. Ele fac parte dintr-o realitate în care vizibilitatea, acceptarea și sentimentul de apartenență continuă să fie negociate aproape zilnic. Iar atunci apare întrebarea: cum transformi această experiență într-o voce care poate contribui la schimbare?
De la experiențe personale la schimbare
Pentru mulți tineri LGBTQIA+, provocarea nu este doar să facă față prejudecăților de zi cu zi, ci și să găsească modalitatea prin care aceste experiențe pot deveni o voce care contribuie la schimbare. Însă acest pas nu este întotdeauna ușor și rareori vine fără sprijin. Un sondaj american derulat în 2024 de Trevor Project, cu peste 18.000 de respondenți cu vârste între 13 și 24 de ani, arată că 39% dintre tinerii LGBTQIA+ au luat serios în calcul sinuciderea în ultimul an, iar 12% au făcut o tentativă. În spațiul autohton observăm că climatul nu e cu mult diferit: potrivit Barometrului MozaiQ 2023, aproape jumătate dintre români (49%) recunosc că persoanele homosexuale sunt discriminate în România, iar 47% spun același lucru despre persoanele transgender.
Această realitate nu vorbește despre lipsa de reziliență, ci despre cât de multă energie este consumată pentru a face față prejudecăților și discriminării, în loc să poată fi investită în dezvoltare, implicare sau construirea propriului viitor. Diferența nu este doar una de perspectivă. Potrivit cercetării realizate de The Trevor Project, tinerii LGBTQ+ care se simt acceptați și sprijiniți în comunitățile din care fac parte prezintă un risc semnificativ mai scăzut de a lua în calcul sau de a încerca sinuciderea. Atunci când sentimentul de apartenență devine, literalmente, un factor de protecție, apare o întrebare firească: cum arată un spațiu în care tinerii se simt cu adevărat în siguranță?
Ce înseamnă, de fapt, un spațiu sigur? Conceptul provine din mișcarea pentru drepturile femeilor și mișcarea LGBT din anii 1970, folosit inițial pentru a descrie locuri fizice unde persoane cu experiențe similare se puteau întâlni și exprima liber. Astăzi, termenul descrie un mediu fizic sau nu, în care o persoană poate exista fără teama de a fi judecată, discriminată sau expusă.
Un astfel de spațiu nu se construiește prin declarații de intenție, ci prin structuri concrete: reguli explicite împotriva discriminării, mentori și aliați pregătiți să intervină atunci când e nevoie, și, mai ales, consecvență: un mediu „declarat” incluziv o singură dată, într-un comunicat, nu ajută dacă nu e susținut zi de zi, în fiecare interacțiune.
În România, o mare parte din eforturile de advocacy ale organizațiilor LGBTQIA+ sunt încă orientate spre recunoașterea și protejarea drepturilor fundamentale, într-un context în care multe dintre aceste drepturi continuă să fie contestate sau insuficient protejate. În mai 2023, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a condamnat România pentru lipsa unui cadru legal de recunoaștere a cuplurilor de același sex, un semnal clar că legislația națională rămâne în urmă.
La nivelul european tot mai multe inițiative pornesc de la o idee simplă: atunci când tinerii se simt în siguranță și sprijiniți, sunt mai încrezători să se implice și să contribuie la schimbare în comunitățile lor. Prin Strategia pentru egalitatea persoanelor LGBTIQ+, Comisia Europeană susține astfel de programe prin finanțare și mentorat pentru tineri, tratând construirea unor spații sigure ca pe o prioritate explicită de politică publică.
Diferența dintre progresele înregistrate la nivel european și provocările care persistă în România evidențiază cât de important este ca tinerii să înțeleagă mecanismele prin care pot contribui la schimbare. Dar de unde începi atunci când ești student, îți dorești să te implici, însă nu știi încă ce instrumente ai la dispoziție sau cum funcționează procesul de advocacy?
Citește și: Cum transformă jurnalismul și social media implicarea civică a noii generații
De la intenție la instrumente
Aici intervine Young Voices Matter un proiect european construit pornind exact de la premisa că advocacy-ul real are nevoie de instrumente și mentorat, nu doar de intenție bună.
Dacă ai între 18 și 25 de ani și ești (sau vei fi din anul universitar următor) student/(ă), poți participa gratuit la unul dintre cele trei bootcampuri tematice:
- Jurnalism, unde înveți să documentezi subiecte de interes public și îți publici articolele în rețeaua PressHub și în publicațiile partenere;
- Social media & Digital campaigning, unde construiești campanii digitale cu impact reale și înveți să navighezi responsabil mediul online;
- Policy-making & Advocacy, unde descoperi cum se elaborează politicile publice și cum îți poți transforma ideile în propuneri concrete pentru comunitatea ta.
Nu e doar despre competențe. Mediul e gândit explicit ca spațiu incluziv, cu mentori aliați, reguli clare de respect și non-discriminare aplicate din prima zi, nu doar afirmate într-un comunicat. Lucrezi alături de experți, dezvolți un proiect propriu și intri într-o rețea de tineri implicați civic din toată regiunea, cu șansa unor mobilități internaționale în România, Muntenegru și Kosovo pentru cei mai activi participanți.
Bootcampurile vor avea loc între 2 și 4 octombrie 2026, la București. Participarea, transportul, cazarea și mesele sunt asigurate de organizatori.
La finalul programului, vei pleca cu mai mult decât informații. Vei înțelege cum poți transforma o experiență personală într-un articol de presă, o campanie digitală sau o propunere de politică publică și vei lucra alături de mentori care te vor ajuta să îți dezvolți propriul proiect.
Schimbarea începe atunci când ai instrumentele potrivite pentru a-ți face vocea auzită. Dacă ai între 18 și 25 de ani și ești student(ă) sau urmează să devii student(ă), înscrie-te la Young Voices Matter! până pe 31 iulie 2026.
Formularul de înscriere este disponibil aici: https://forms.gle/NUHMVtDQNLGqBDt16
Citește și: De la sat la universitate: cât de mult îți influențează originea șansele de dezvoltare?
