Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a decis, la 14 mai 2026, ca judecătoarea Laura-Mihaela Sarcină, care și-a încheiat în august mandatul de președinte al Tribunalului Gorj, să-și continue activitatea la Curtea de Apel Craiova. Hotărârea nr. 1162 a trecut cu 8 voturi la 1 și a fost luată în baza unei legi din 2004, abrogată acum 4 ani.
CSM motivează admiterea cererii pe dispozițiile articolului 51 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 – act normativ abrogat, înlocuit din 2022 de Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor. Argumentul Consiliului este că legea în vigoare la data la care Sarcină a preluat pentru prima dată o funcție de conducere (vicepreședinte al Tribunalului Gorj, în 2018) trebuie să guverneze și opțiunile ei de la finalul carierei de conducere, indiferent că între timp legislația s-a schimbat de două ori.
Numai că mandatul pe care Sarcină îl încheie acum – cel de președinte, obținut prin Hotărârea nr. 1722/2023 – a fost acordat deja sub imperiul Legii nr. 303/2022, lege pe care CSM însuși o citează în hotărâre ca fiind aplicabilă „la încetarea mandatului”.
Cu alte cuvinte, instituția recunoaște în același document două cadre legale diferite și alege să aplice varianta mai veche, mai puțin restrictivă pentru magistrat, deși mandatul relevant pentru acest moment al carierei sale a fost obținut sub legea nouă. E o interpretare care servește exact interesul solicitantei.
Un al doilea episod ciudat: promovarea de o zi din 2016
Hotărârea mai conține un detaliu care merită atenție. Potrivit CSM, Sarcină a „promovat efectiv” la Curtea de Apel Craiova începând cu 1 iulie 2016 – dar tot începând cu aceeași dată, printr-o altă hotărâre a CSM (nr. 391/17.05.2016), a fost transferată înapoi la Tribunalul Gorj.
Practic, promovarea la instanța superioară a durat, pe hârtie, exact atât cât a fost nevoie pentru a-i fi consemnată, după care magistratul a revenit imediat la instanța de la care pleca, păstrându-și însă gradul profesional câștigat. Acest grad de curte de apel, obținut prin acest mecanism, este exact argumentul pe care CSM îl folosește acum, zece ani mai târziu, pentru a-i permite să revină la Curtea de Apel Craiova în condiții avantajoase.
Potrivit unei anchete PressHub, Tribunalul Gorj, condus din 2020 de Laura Mihaela Sarcină, a permis, în cadrul procedurii de insolvență a unei firme controlate de soțul acesteia, Nicolae Sarcină, mutarea parțială a activității către alte societăți din grupul familiei, inclusiv una deținută de ginerele cuplului.
Sarcină a transmis publicației că nu s-a implicat personal în dosar, funcția de președinte de instanță având, spune ea, un rol strict administrativ. Independent de această explicație, faptul că exact instituția pe care a condus-o a fost cea care a gestionat un dosar cu asemenea implicații familiale este un element de context pe care Secția pentru judecători ar fi trebuit, cel puțin, să-l aibă în vedere atunci când i-a analizat cererea de „aterizare” la o instanță superioară.
Ea este soția omului de afaceri Nicolae Sarcină, acționarul unic al societății Succes Nic Com SRL — una dintre cele mai vechi și mai mari insolvențe active din România (peste 10 milioane de euro cifră de afaceri în 2023, datorii totale de 258 milioane de lei).
Insolvență de 12 ani
Firma soțului ei se află în insolvență din 2014 chiar la instanța pe care ea o conduce din 2020 — Tribunalul Gorj — instanță care, în repetate rânduri, a respins cererile de faliment depuse de ANAF și de Primăria Târgu Jiu, permițând companiei să continue activitatea sub protecția insolvenței în tot acest timp. Nicolae Sarcină a mai fost cercetat pentru spălare de bani, evaziune fiscală (trimis în judecată) și dare de mită (dosar prescris).
Recent, Curtea de Apel București – Secția a X-a de contencios administrativ și fiscal și pentru achiziții publice a admis, luni, 8 septembrie 2026, cererea de suspendare a executării Memorandumului din 27 august 2026 privind „Aprobarea procedurii pentru desemnarea candidatului României pentru funcția de judecător la Curtea de Justiție a Uniunii Europene”, precum și a procedurii și operațiunilor administrative subsecvente întemeiate pe acest act, până la pronunțarea instanței de fond.
Potrivit portalului instanțelor de judecată, dosarul cu numărul 5667/2/2026 a fost înregistrat pe 3 septembrie 2026, avându-i drept părți pe judecătoarea Laura Mihaela Sarcină, în calitate de reclamantă, și Guvernul României, în calitate de pârât. Completul 10 – Completul 2 Fond Achiziții Publice a respins ca neîntemeiată excepția inadmisibilității invocate de Guvern și a admis cererea de suspendare formulată de reclamantă.
