Duminică, 6 septembrie 2026, au loc alegeri pentru parlamentul landului Saxonia-Anhalt. În prezent, landul este condus de o coaliție formată din Uniunea Creștin Democrată (CDU), partidul social-democrat (SPD) – cele două partide care guvernează și la nivel federal – și partidul Liberal (FDP). Funcția de premier este deținută de Sven Schulze (CDU).
Cu doar câteva zile înaintea alegerilor, partidul nationalist autoritar Alternativa pentru Germania (AfD) este detașat cea mai puternică formațiune politică din Saxonia-Anhalt, potrivit celui mai recent sondaj de opinie (Politbarometer), realizat de canalul doi al televiziunii publice, ZDF.
CDU ar urma să înregistreze pierderi importante.
Comparativ cu rezultatul obținut în urmă cu cinci ani, AfD și-ar putea aproape dubla scorul. În schimb, CDU ar urma să piardă semnificativ din voturi.
FDP și BSW riscă să nu treacă pragul electoral de 5%.
O majoritate absolută a AfD pare puțin probabilă, dar totul poate fi decis după scrutin, de sistemul complicat de redistribuire a voturilor. Sunt insă multe prea multe variabile și necunoscute pentru a face orice previziune. Un lucru este sigur: dacă AfD ajunge în poziția de a propune candidatul la funcția de premier si de a forma guvernul, va fi primul partid ulta-naționalist să conducă un land federal în istoria post-belică a Germaniei.
Mai mult, sondajul realizat de ZDF arată că actualul șef al guvernului, Sven Schulze (CDU), are o cotă de popularitate (48%) net superioară celei a contracandidatului său din partea AfD, Ulrich Siegmund (34%). Asta, într-o confruntare directă.
Proiecție: AfD, detașat pe primul loc
Dacă alegerile ar avea loc astăzi, proiecția electorală ar indica următoarele scoruri: CDU – 23%, AfD – 41%, Die Linke – 11,5%, SPD – 8,5%, FDP – 3%, Verzii – 6%, iar BSW – 4%.
Aceste valori reflectă situația intenției de vot în momentul realizării sondajului și nu reprezintă o prognoză a rezultatului alegerilor. Este o „fotografie” a intenției de vot în momentul respectiv, exprimată în procente și ajustată statistic de institut.
Celelalte partide ar obține împreună 3%.
Ce guvern ar putea rezulta
Cu 41%, AfD nu ar obține singură majoritatea în parlament și ar avea nevoie de un partener de coaliție. În acest moment însă, partidele tradiționale exclud o alianță cu AfD.
Este renumitul „cordon sanitar” sau Brandmauer, impus de la apariția AfD pe scena politică națională, în 2013. După mai bine de zece ani, mulți analiști politici observă că această politică de izolare, cu o importantă componentă morală și istorică („ororile regimului nazist nu trebuie să se repete„), are în acest moment un rezultat paradoxal: împiedicată să-și asume orice responsabilitate guvernamentală, AfD poate rămâne permanent în postura de protest și promisiune, fără să suporte costul guvernării.
În schimb, CDU, Die Linke, SPD și Verzii ar putea forma împreună o majoritate, potrivit proiecției ZDF. Practic, deși AfD ar fi de departe cel mai puternic partid, nu ar putea guverna fără sprijinul unei alte formațiuni.
26% dintre alegători nu s-au decis încă
Aceste cifre reprezintă doar o imagine a intențiilor de vot în momentul când s-a făcut sondajul și nu constituie o prognoză a rezultatului alegerilor. La interpretarea datelor trebuie ținute cont, în special, de marjele statistice de eroare ale sondajelor.
Lucru valabil mai ales în cazul partidelor aflate în apropierea pragului electoral de 5%, și care riscă să nu intre în parlament. Până în ziua alegerilor, opțiunile se mai pot schimba în funcție de capacitatea diferitelor partide de a-și mobiliza alegătorii.
În landurile din estul Germaniei, unde legăturile alegătorilor cu partidele sunt mai puțin puternice, aceste modificări pot fi chiar semnificative. În plus, în prezent, 26% dintre cei intervievați nu știu încă dacă vor vota și, dacă da, cu cine.
La ultimele alegeri pentru parlamentul landului, desfășurate în Saxonia-Anhalt în urmă cu cinci ani, CDU a obținut 37,1%, AfD – 20,8%, Die Linke – 11%, SPD – 8,4%, FDP – 6,4%, iar Verzii – 5,9%. Celelalte partide au obținut împreună 10,4%.
Guvernul regional preferat
Divizarea electoratului între susținătorii AfD și adversarii partidului este evidentă și atunci când alegătorii sunt întrebați ce tip de guvern regional ar prefera.
În timp ce un guvern condus de AfD este susținut aproape exclusiv de alegătorii acestui partid, majoritatea foarte clară a susținătorilor CDU, Die Linke, SPD și ai Verzilor preferă un guvern condus de CDU.
În ansamblul electoratului, 37% preferă un guvern condus de AfD, iar 50% unul condus de CDU.
Partidele de la extreme
AfD
Alternativa pentru Germania (AfD) a fost înființată în 2013 și este în prezent al doilea cel mai mare grup parlamentar din Bundestag (Parlamentul federal), fiind condusă de copreședinții Alice Weidel și Tino Chrupalla. La alegerile federale din 2025, partidul, cu Weidel drept candidat pentru funcția de cancelar, și-a dublat practic rezultatul electoral.
Mai multe organizații regionale ale AfD au fost clasificate drept organizații de extremă dreaptă, iar Oficiul Federal pentru Protecția Constituției a clasificat, în mai 2025, întreaga formațiune la nivel federal drept „organizație extremistă de dreapta confirmată”. În martie 2026, Tribunalul Administrativ din Köln a decis, într-o procedură de urgență, că Oficiul Federal pentru Protecția Constituției nu poate menține această clasificare până la soluționarea definitivă a procesului.
O eventuală interzicere a AfD este puternic controversată și face obiectul unor dezbateri politice și juridice intense.
Bündnis Sahra Wagenknecht (BSW)
Sahra Wagenknecht, născută în 1969 în fosta Germanie comunistă (RDG), este economistă și una dintre cele mai cunoscute figuri ale stângii germane. A fost lideră a grupului parlamentar al partidului Die Linke (urmaș direct al fostului partid communist din RDG) în Bundestag, dar s-a desprins de partid în octombrie 2023, după ani de conflicte interne.
În ianuarie 2024 a fondat Bündnis Sahra Wagenknecht (BSW).
Noul partid combină politici economice de stânga – salarii și pensii mai mari, protecție socială și impozitare mai progresivă – cu o poziție mult mai restrictivă față de imigrație și cu opoziția față de livrările de arme către Ucraina și sancțiunile împotriva Rusiei. Ea a încercat astfel să atragă alegători nemulțumiți atât de partidele tradiționale, cât și de AfD, fără să adopte însă politica de extremă dreaptă a acesteia.
BSW este un partid greu de încadrat pe axa stânga-dreapta: economic este de stânga, dar pe imigrație și în politica externă are poziții conservatoare și, în cazul Rusiei, considerate favorabile Moscovei.
(FOTO: AGERPRES FOTO / EPA)
