Insula Sazan (mai ales zona Vjosë-Nartë) din Albania a devenit scena unei dispute ecologice și politice internaționale, generată de conflictul dintre proiectele imobiliare private de lux, susținute de investitori americani, între care membri ai familiei Trump și societatea civilă și activiștii de mediu care acum luptă pentru protejarea biodiversității unice din regiune. Expansiunea este promovată de o firmă privată de investiții din New York și de membri ai familiei președintelui american. Mai exact, de Ivanka Trump și soțul acesteia, Jared Kushner, ginerele lui Donald Trump, fost consilier la Casa Albă, azi mediator în războiul din Ucraina si conflictele din Orientul Mijlociu, unul din fondatorii firmei de investiții Affinity Partners. Mai sunt și alți investitori dar deocamdată ei sunt singurii cunoscuți.
Ivanka Trump, fiica lui Donald Trump, care este implicată direct alături de soțul ei în designul și conceptul stațiunii s-a alăturat companiei Aman Resorts, un lanț hotelier internațional cu care firma lui Kushner a încheiat un parteneriat pentru a gestiona viitoarele hoteluri și vile de pe insulă.
Momentan se face o investigație legată de cine sunt ceilalți investitori.
Guvernul Rama și implicații europene
Guvernul Albaniei, condus de premierul Edi Rama, a dat undă verde proiectului imobiliar, în timp ce conflictul a luat și o anvergură geopolitică, pe lângă cea de mediu.
Guvernul albanez susține proiectul, premierul declarând recent că este șansa de a dezvolta „cel mai atrăgător proiect turistic din Mediterană”. Pentru asta, încă din 2024, proiectul a fost catalogat de importanță strategică, mai mult s-au modificat și legile de mediu pentru a permite investitorilor americani să construiască complexul hotelier într-o zonă care era strict protejată.
Comisia Europeană a avertizat că acest proiect ar putea aduce Albania în conflict direct cu normele de mediu ale Uniunii Europene și i-ar putea afecta șansele de a închide Capitolul 27 privind mediul și schimbările climatice din negocierile de aderare.
Executivul european a cerut autorităților de la Tirana să abroge modificările aduse Legii ariilor protejate și să renunțe la legea privind investițiile strategice. Comisia subliniază că respectarea legislației europene de mediu este una dintre condițiile esențiale pentru avansarea negocierilor de aderare și pentru închiderea Capitolului 27.
Nu este numai insula….
Schimbările nu se opresc la insula nelocuită Sazan, pentru că stațiunea turistică are nevoie de infrastructură.
Zona de coastă de la Vjosë-Nartë, o zonă de o importanță internațională critică pentru milioane de păsări migratoare urmează să fie afectată puternic sau chiar distrusă prin construcția Aeroportului Internațional Vlora proiectat în inima acestui sanctuar aviar.
Pentru comunitatea științifică, societatea civilă și marile organizații europene precum EuroNatur, aceste inițiative reprezintă o încălcare a legislației naționale și a convențiilor internaționale privind biodiversitatea.
Proiectul turistic, care nu este nou în sine, a provocat în ultimele săptămâni proteste de stradă masive, îndreptate în primul rând împotriva premierului Edi Rama, dar și a dezvoltatorilor americani. Unele s-au încheiat și cu ciocniri violente.
Declinul habitatelor protejate în analiza EuroNatur
Studiul publicat de Fundația EuroNatur oferă o analiză științifică alarmantă asupra vulnerabilității ecosistemelor din Albania, punând accentul pe degradarea accelerată a Peisajului Protejat Vjosë-Nartă și a zonelor umede adiacente.
Documentul evidențiază modul în care intervențiile proiectelor de infrastructură distrug ireversibil un habitat ecologic fragil, recunoscut la nivel mondial ca un punct critic de oprire pe ruta de migrație a păsărilor. Dincolo de pierderea directă a suprafețelor naturale prin redefinirea a granițelor legale în favoarea investitorilor, raportul documentează impactul poluării fonice și al fragmentării peisajului asupra speciilor aflate pe lista Convenției de la Berna.
Această cercetare detaliată nu face doar o constatare a daunelor actuale, ci trage un semnal de alarmă ecologic, demonstrând că compromiterea acestor sanctuare aviare unice amenință stabilitatea întregului lanț trofic și a biodiversității de la nivel european.
Apele și țărmurile lagunei găzduiesc peste două sute de specii de păsări, inclusiv populații semnificative la nivel european și mondial de pelican creț și flamingo, dar și specii marine vulnerabile precum țestoasa Loggerhead sau a focii călugăr care este rară și trăiește în ape subtropicale calde. Această bogăție naturală nu doar că susține echilibrul ecologic regional, dar reprezintă și fundamentul economiei locale tradiționale, bazate pe pescuit, extragerea sării și eco-turism.
Proiectul pentru care acum se protestează în Albania reprezintă un exemplu elocvent de eludare a normelor de mediu.
Proiectul a demarat în noiembrie 2021 fără evaluările obligatorii de impact asupra mediului și fără autorizațiile necesare, acestea din urmă fiind emise abia ulterior, fapt ce încalcă flagrant legislația națională și angajamentele internaționale ale țării.
Pentru a facilita legalizarea proiectului, guvernul albanez a recurs la redefinirea strategică a granițelor ariei protejate, excluzând din zona de protecție exact cele peste trei sute de hectare destinate pistei și infrastructurii aeroportuare, reducând astfel suprafața totală protejată cu aproape 20%; aeroportul nu este un element izolat, ci piesa de infrastructură cheie pentru a face viabilă întreaga afacere imobiliară.
Fără acest nod de transport capabil să aducă fluxuri masive de vizitatori direct la porțile lagunei, mega-stațiunea de lux de pe Insula Sazan și din zona de coastă nu ar avea nicio logică economică.
Zgomotul motoarelor de avioane și transformarea peisajului riscă să reducă definitiv populațiile de păsări de apă și să distrugă zonele de cuibărit ale speciilor protejate. Pe plan social, comunitățile locale asistă la o restrângere gravă a drepturilor lor participative, proiectul avansând fără o consultare publică reală și transparentă, contrar prevederilor Convenției de la Aarhus.
Presiunea turismului de masă generat de aeroport pune în pericol resursele locale de apă potabilă, guvernul inițiind proiecte de captare din afluenții râului Vjosa, ceea ce încalcă statutul recent de Parc Național acordat acestui râu sălbatic. Prin urmare, cazul aeroportului din Vlora evidențiază o contradicție majoră în managementul de mediu din Albania, unde acțiunile de fațadă pentru protecția naturii sunt anulate de interese comerciale.
Scurt interviu cu Viktor Berishaj expert în politici publice din cadrul fundației EcoNatur
Pentru a înțelege cum pot fi aliniate politicile Uniunii Europene cu realitățile ecologice de pe teren din Balcanii de Vest, am stat de vorbă cu Viktor Berishaj, Senior Policy Officer în cadrul Fundației EuroNatur.
Stabilit la Bruxelles, Viktor Berishaj face legătura între comunitățile locale din regiune și factorii de decizie europeni, luptând pentru ca protecția naturii să devină un criteriu obligatoriu în procesul de negociere și aderare a statelor din regiune.
Într-un interviu pentru PressHUB, acesta explică presiunea uriașă pe care marile proiecte de infrastructură o exercită asupra ariilor protejate și de ce salvarea acestor ecosisteme nu este doar o problemă regională, ci o responsabilitate comună a întregii Europe.
PressHUB: Ce se întâmplă, de fapt, în Albania în zona deltei Vjosë-Nartë?
Viktor Berishaj: E un manual de cum să NU faci lucruri. În primul rând este încălcată convenția de la Berna care spune că statele semnatare trebuie să asigure protecția strictă a habitatelor naturale și a speciilor de păsări sălbatice aflate pe cale de dispariție, interzicând în mod expres orice activitate care le-ar putea perturba în perioadele critice de reproducere, creștere a puilor sau migrație.
În Albania, prin autorizarea lucrărilor grele chiar în inima peisajului protejat, autoritățile încalcă direct această interdicție.
În al doilea rând, tratatul stipulează că orice proiect major care poate afecta o zonă de importanță ecologică trebuie supus unei evaluări de mediu riguroase, transparente și obiective înainte de începerea oricăror lucrări. Guvernul de la Tirana a încălcat această procedură obligatorie, deoarece șantierul pentru Aeroportul Vlora a fost deschis fără un studiu de impact valid și fără autorizațiile necesare, acestea fiind emise parțial abia după ce distrugerea terenului începuse deja.
În al treilea rând, Convenția interzice modificarea deliberată sau micșorarea granițelor ariilor protejate cu scopul de a face loc unor proiecte economice dăunătoare faunei. Statul albanez a eludat această regulă printr-o strategie ilegală în spiritul tratatului, redesenând hărțile oficiale pentru a scoate sute de hectare din zona protejată exact acolo unde se toarnă pista de aterizare, subminând astfel însăși esența angajamentului internațional de a conserva rețeaua de arii protejate.
Convenția de la Berna a fost invocată de Uniunea Europeană în cadrul negocierilor din procesul de extindere prin care trece Albania. În septembrie 2025, Albania a deschis negocierile pentru Capitolul 27, Mediu și Schimbări Climatice, care conține criterii de referință specifice pe care Albania trebuie să le îndeplinească înainte de a deveni stat membru. Printre acestea se numără revizuirea modificărilor aduse Legii privind Ariile Protejate, interdicția ca noi proiecte să înainteze fără a fi verificate riguros în raport cu standardele UE, abrogarea Legii privind Investitorii Strategici – care permitea eliberarea rapidă a autorizațiilor de dezvoltare –, precum și armonizarea legislativă cu Evaluarea Impactului asupra Mediului și Evaluarea Strategică de Mediu. Toate acestea au fost neglijate de autoritățile albaneze în momentul în care buldozerele au început să distrugă aria protejată.
PressHUB: Evaluarea impactului nu a fost deloc relevantă pentru luarea deciziei?
Viktor Berishaj: EIA, (Environmental Impact Assessment) adică Evaluarea Impactului asupra Mediului (EIM) este un studiu tehnic și o procedură legală obligatorie prin care se analizează, înainte de începerea oricăror lucrări, ce efecte negative poate avea un proiect mare de infrastructură sau industrial (cum ar fi un aeroport, o fabrică sau o stațiune turistică) asupra naturii, apei, aerului și comunităților locale.
În contextul raportului EuroNatur EIA a fost și este încă, din păcate, exact documentul pe care guvernul albanez și dezvoltatorii au fost acuzați că l-au ignorat sau l-au realizat într-un mod superficial și defectuos. Potrivit legislației europene și Convenției de la Berna, un proiect de anvergura aeroportului din Vlora sau a stațiunilor de lux nu ar fi trebuit să primească undă verde fără o procedură EIA corectă, transparentă și aprobată în prealabil, care să demonstreze că mediul înconjurător nu va fi distrus ireversibil.
PressHUB: Cum privești situația la nivel personal fiind dintr-o zonă apropiată proiectului?
Viktor Berishaj: La nivel personal, toată această situație reprezintă o provocare uriașă pentru mine și o situație greu de digerat. Este extrem de frustrant să privești cum legătura politică și economică strânsă este folosită ca un paravan pentru distrugerea naturii în timp ce se încalcă legislația. În mod ironic, numele Trump este promovat în Albania ca un simbol al succesului, al progresului și al modernizării, o garanție că „vine prosperitatea”, când în realitate evenimentele a care suntem martori arată exact opusul. Pe lângă figurile publice cunoscute, în spatele acestor mega-proiecte se ascund numeroși investitori fantomă, complet necunoscuți, ale căror interese și surse de finanțare rămân total netransparente pentru public.
PressHUB: Cum este atmosfera în Albania?
Viktor Berishaj: Oamenii de pe stradă, activiștii și comunitățile locale au ieșit în spațiul public pentru a cere ferm ca acest dezastru ecologic să nu aibă loc.
Strigătul lor nu este unul ilegitim; ei nu se opun dezvoltării în sine, ci cer cu disperare respectarea unui cadru legal strict și corect.
Oamenii vor ca legile de mediu să nu mai fie modificate peste noapte în favoarea unor entități private și cer ca tratatele internaționale să fie aplicate.
Este o luptă inegală între elita politică care folosește influența geopolitică pe care o are și cetățenii care își apără pământul înarmați doar cu litera legii și cu speranța că vor reuși. Dar până la urmă, după cum s-a mai demonstrat în atâtea alte cazuri, oamenii simpli sunt cei care au puterea de a schimba lucrurile și ei trebuie susținuți.
(FOTO: AGERPRES FOTO / EPA)
