În teorie, programul de credite europene „Security Action for Europe (SAFE)” reprezintă un atu pentru națiunile de pe Flancul Estic al UE și NATO, care au parte de bugete militare mai „sărace” din cauza propriilor probleme economice.
Produsul intern brut al Poloniei (1.1 trilioane), cât și al României (480 milioane), sunt net inferioare față de celelalte națiuni europene mari, precum Germania (5.4 trilioane), Franța (3.6 trilioane), sau Marea Britanie (4.2 trilioane).
Aceste realități economice sunt cu atât mai importante, cu cât tocmai țările Flancului Estic suferă majoritatea riscurilor fizice asociate cu războiul ilegal al Rusiei în Ucraina, care inevitabil se „revarsă” peste granițele ucrainene. Fapt văzut recent și în incidentele din Galați și Constanța. Împrumuturile preferențiale oferite de UE prin SAFE ar putea, cel puțin din punct de vedere militar, să acopere aceste lacune, inclusiv în România.
Cu toate acestea, unele proiecte s-au scufundat în mult mai multe controverse decât ne-am fi așteptat, motiv pentru care dorim să le prezentăm în cele ce urmează:
Programul Piranha V
Valoare estimată: 831 milioane de euro
Piranha V este un design al companiei elvețiene Mowag, ea însăși subsidiară a General Dyamics European Land Systems (GDELS), cu origini americane.
România deține deja 227 de blindate Piranha V, din care 197 au fost asamblate la Uzina Mecanică București. Prețul total la momentul semnării primului contract (2018), a fost de 868 milioane de euro.
Programul de achiziționare a încă 139 de Piranha V prin SAFE a fost anulat, justificarea Ministrului Apărării, Radu Miruță, fiind noul preț cerut de producător: „A fost primită o ofertă cu un preț de aproximativ 2,5 ori mai mare decât cel plătit de România în martie 2026 […] chiar dacă fabrica era deja construită și nu implica o creștere a costurilor pentru relocare”.
GDELS l-a acuzat însă pe Miruță de dezinformare, vrând să justifice mărirea prețului. Argumentul companiei se bazează pe faptul că din 2018 până acum, multiple crize internaționale, precum pandemia COVID-19, și războaiele din Ucraina și Orientul Mijlociu, au rezultat într-un cost de producție mai mare pentru fiecare unitate.
Alte cauze semnalate de GDELS sunt că: modelele Piranha V comandate de România prin SAFE diferă de cele anterioare prin 42 de elemente tehnice noi, sau suplimentare, pentru care a fost inclusiv nevoie de subcontractarea unor alți furnizori; timpul acordat GDELS pentru a oferi un preț final a fost mult prea scurt, respectiv 14 zile.
Compania spune că standardul internațional este de 30-60 de zile.
GDELS au adresat inclusiv o scrisoare președintelui Nicușor Dan, în care spun că ministrul Apărării, Radu Miruță ar fi inclus informații confidențiale ale GDELS în declarațiile sale publice.
Deocamdată, achiziția MApN a celor 139 de Piranha V pare să fi fost blocată, Miruță însuși spunând că fondurile respective au fost redirecționate spre achiziția de blindate Lynx KF41: „Cei 831 de milioane de euro […] nu au fost pierduți. Au fost redistribuiți pentru a cumpăra încă de acum tranșa a doua de mașini de luptă ale infanteriei ”.
Programul Lynx KF41
Programul blindatelor Lynx KF41 de la Rheinmetall este deja cea mai mare achiziție a României prin SAFE. Nici ea nu a fost lipsită de controverse.
Valoare estimată: 3.3 miliarde de euro
Încă din luna aprilie, Rheinmetall dorea să mărească prețul celor 298 de blindate Lynx KF41, de la 2.98 miliarde de euro, la 3.33 miliarde de euro (o mărire de aproximativ 12%).
Planul de la momentul respectiv era că România va cumpăra 232 de blindate cu cei 2.6 miliarde de euro veniți din SAFE, iar alte 66 de vehicule urmau să fie achiziționate ulterior prin aproximativ 730 milioane de euro proveniți din bugetul de stat.
Eliberarea banilor de la programul Piranha V au făcut însă posibilă această achiziție mai devreme.
Drept explicație pentru mărirea de preț, Ministrul Apărării, Radu Miruță, a spus că MApN ar fi cerut suplimentări la dotarea blindatelor sale, cu rachete ghidate antitanc Spike.
O altă problemă pentru programul Lynx KF41 a fost reducerea părții de producție care va fi realizată în România, dorită se pare de Rheinmetall, potrivit unor surse din cadrul MApN.
Rheinmetall acceptase în 2025 precondiția unui grad minim de localizare (cât se produce unde).
Contractul stipula că minim 40% din producție trebuie să se întâmple pe teritoriul României, motiv pentru care compania germană apelase la Automecanica Mediaș încă din 2024. Rheinmetall ar fi informat autoritățile române că din cauza acestei condiții, nu mai dorește semnarea contractelor până la data de 31 mai 2026, termenul-limită impus de Comisia Europeană pentru acordurile finanțate prin SAFE.
Până la urmă, toate contractele au fost semnate înainte de acest termen-limită.
Programul armelor de foc pentru MApN și MAI
Valoare estimată: 816 milioane de euro
Controversa a rezultat inițial din faptul că CSAT a desemnat Ministerul Afacerilor Interne (MAI) pentru a gestiona întreg programul de achiziție, chiar dacă acesta conține și arme de asalt, sau lansatoare de grenade pentru Ministerul Apărării Naționale (MApN).
Producătorul ales a fost SIG Sauer, un grup de companii specializate în arme de foc ușoare, care operează din Elveția și Statele Unite. Pușca M7 de la SIG Sauer este selectată din 2022 pentru a înlocui carabina M4 drept noua armă standard a armatei SUA.
Compania care gestionează afacerile SIG Sauer în România este SSI Legion SRL, administrată de Niculae Tabarcia, general rezervist. Acesta a avut anterior relații de afaceri cu Nicoleta Pauliuc (PNL), actualmente președintă a Comisiei de Apărare din Senat, ceea ce a generat controverse legate de imparțialitatea procesului de selecție.
Pe 13 mai, Pauliuc a prezidat ședința parlamentară care a aprobat acordarea contractului armelor de foc către SIG Sauer și automat, SSI Legion SRL.
Afacerile dintre Tabarcia și Pauliuc încep în 2015, când cei doi au înființat împreună firma Sphinx Tnn Consulting SRL.
Aceasta are sediul în satul Dragomirești-Deal din județul Ilfov, exact la aceeași adresă la care are sediul SSI Legion SRL, pe lângă alte două companii ale lui Tabarcia. Nicoleta Pauliuc a demisionat din companie în 2015, fiind ulterior aleasă senatoare de Ilfov în 2016.
În vederea realizării contractului acordat prin SAFE, SSI Legion SRL a promis că va ajuta la modernizarea companiilor de stat ale ROMARM, care vor produce prin licență arme de la SIG Sauer.
Programul trenului sanitar
Valoare estimată: 73 milioane de euro
Cei doi contractori care vor realiza trenul de intervenție în situații de urgență pe care România îl cumpără prin intermediul SAFE, sunt Deltamed SRL și Electroputere VFU Pașcani.
Deltamed SRL este cel mai mare producător de ambulanțe din țară, cumpărând vehicule convenționale și apoi modificându-le pentru a putea efectua intervenții în regim de urgență. Prin urmare, compania se va ocupa cel mai probabil de dotările interioare ale trenului. Deltamed SRL este condusă de către Vasile Dan Gorgan.
Acesta a fost anterior acuzat că ar fi fost avantajat de o relație de prietenie cu secretarul de stat Raed Arafat, motiv pentru care i-ar fi fost acordate contracte preferențiale pentru dotarea cu ambulanțe a instituțiilor de sănătate din România.
Gorgan a negat vehement acuzațiile, spunând că într-adevăr se cunoaște cu Arafat din 1993, dar că relația lor este strict profesională.
O anchetă a DNA pe aceasta temă nu a găsit nereguli și nici nu a trimis vreo persoană în judecată.
Între timp, criticile adresate firmei Electropu tere Pașcani sunt mai degrabă de ordinul practic. Conform contractului prin SAFE, trenul sanitar va fi format din 20 de vagoane, propulsate de două locomotive hibride electric/diesel.
Problema se rezumă la faptul că Electroputere Pașcani are drept perogativă principală constucția și întreținerea de vagoane. Singurul echipament similar cu o locomotivă pe care îl produce, este un automotor exclusiv diesel. Cel mai probabil, rezultatul va fi achiziția unor locomotive din străinătate pentru a dota trenul sanitar.
(Sursa foto: rheinmetall.com)
