Fosta judecătoare și fostă membră a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) Andrea Chiș afirmă că a acceptat propunerea pentru funcția de ministru al Justiției pentru a trece din poziția de critic al sistemului judiciar în cea din care poate contribui direct la schimbarea lui. Într-o postare publicată după nominalizare, Chiș vorbește despre presiunile exercitate asupra vocilor critice din magistratură, despre reforma Inspecției Judiciare și a procedurilor de promovare, dar și despre necesitatea unor reguli mai transparente în administrarea instanțelor.
Andrea Chiș a reacționat public după ce a fost nominalizată pentru portofoliul Justiției în Guvernul propus de premierul desemnat Siegfried Mureșan. Lista cabinetului a fost depusă la Parlament, iar Chiș figurează ca ministru al Justiției, în calitate de independentă.
În postarea intitulată „De la a stopa răul la a construi binele”, fosta judecătoare își descrie parcursul profesional prin prisma criticilor formulate la adresa sistemului judiciar și spune că, până acum, a fost „de acea parte a baricadei” de unde a dat voce lucrurilor care nu funcționau.
De la opoziție în sistem la o funcție executivă
Chiș amintește că a condus o asociație profesională și că a fost aleasă de majoritatea judecătorilor de la curțile de apel pentru a-i reprezenta în CSM. Ea susține că, odată ajunsă în CSM, poziția sa de decizie s-a transformat într-una de opoziție, întrucât a făcut parte din minoritate atât în Plenul Consiliului, cât și în Secția pentru judecători. „În CSM, eram într-un organ colegial, iar poziția care ar fi trebuit să fie de decizie s-a transformat tot în una de opoziție”, afirmă Chiș.
Fosta membră a CSM face referire și la protestele magistraților din 2018 și la scrisoarea deschisă semnată atunci de peste 3.500 de judecători și procurori. Ea pune în contrast acel moment cu reacțiile ulterioare ale sistemului judiciar, afirmând că, după documentarul Recorder, numărul celor care își asumă public poziții critice s-ar fi redus la „doar peste 800”.
Chiș susține că vocile critice au fost diminuate printr-o succesiune de presiuni, cum ar fi „refuz de promovare sau transfer ori acțiune disciplinară”.
Reforma promovărilor și a Inspecției Judiciare
În acest context, Andrea Chiș afirmă că una dintre motivațiile pentru care a acceptat nominalizarea este posibilitatea de a transforma criticile formulate din interiorul sistemului în măsuri administrative și legislative.
Printre propunerile pe care le menționează se află modificarea procedurilor de promovare a judecătorilor, inclusiv în ceea ce privește selecția și transparența componenței comisiilor de examinare.
Chiș vorbește, de asemenea, despre necesitatea reformării Inspecției Judiciare.
Un alt punct central îl reprezintă modul în care sunt administrate dosarele și completurile de judecată.
Fosta judecătoare spune că a propus interzicerea prin lege a blocării cauzelor de la repartizarea aleatorie, în contextul în care susține că Secția pentru judecători a CSM dorește menținerea unei asemenea posibilități.
Ea mai propune transparență în deciziile administrative privind conducerea și organizarea instanțelor, precum și publicarea și depunerea la dosar a deciziilor referitoare la schimbarea completurilor de judecată.
„Am acceptat pentru justițiabil”
Unul dintre argumentele centrale ale postării este situația justițiabililor care așteaptă ani de zile soluționarea cauzelor. „Mi-am asumat nominalizarea pentru funcția de Ministru al Justiției și pentru justițiabilul care renunță tot mai mult la speranța de a primi o hotărâre judecătorească în cauza sa în termenul optim și previzibil”, afirmă Chiș.
Ea susține că digitalizarea ar trebui utilizată pentru reducerea volumului de muncă din instanțe și parchete și pentru simplificarea accesului cetățenilor la justiție. În același timp, Chiș spune că dorește măsuri suplimentare pentru protejarea victimelor, „a celor care au și mai mare nevoie de susținerea noastră”.
Scrisoarea lui Siegfried Mureșan către viitorul ministru al Justiției
Postarea fostei judecătoare este însoțită de scrisoarea prin care Siegfried Mureșan o invită să se alăture echipei sale în calitate de ministru al Justiției. În document, Mureșan îi spune lui Chiș că portofoliul Justiției este „esențial pentru relația dintre cetățeni și stat” și enumeră câteva dintre prioritățile pe care le are pentru viitorul mandat.
Premierul desemnat afirmă că dorește o justiție independentă, rapidă și accesibilă, precum și protejarea statului de drept.
În scrisoare sunt menționate explicit combaterea corupției, soluționarea dosarelor într-un timp rezonabil, astfel încât acestea să nu se închidă prin prescripție, modernizarea și digitalizarea justiției și protecția victimelor violenței domestice. „Avem datoria să redăm oamenilor încrederea în justiție și certitudinea că toți suntem egali în fața legii, fără excepții și fără privilegii”, scrie Mureșan.
Chiș: „Pentru prima dată, nu sunt în minoritate”
În mesajul său, Andrea Chiș insistă asupra unui element care explică, în opinia sa, de ce a acceptat funcția. Ea spune că, în trecut, s-a aflat în opoziție față de deciziile majorității din sistemul judiciar, în timp ce acum consideră că are posibilitatea de a acționa din interiorul puterii executive. „Am acceptat pentru că am simțit pentru prima dată că nu sunt în opoziție, în minoritate, ci într-o poziție din care pot schimba ceva”, afirmă Chiș.
Ea precizează că nominalizarea vine din partea unui premier desemnat pe care îl respectă și că a fost susținută de cei trei membri ai coaliției de guvernare, PNL, USR și UDMR, astfel încât, în formularea sa, nu poate fi asociată cu unul dintre partidele din coaliție.
„Vreau să fac asta în dialog cu sistemul judiciar și societatea civilă”
Chiș spune că intenționează să își exercite mandatul în dialog atât cu magistrații, cât și cu societatea civilă. „Vreau să fac asta în dialog cu sistemul judiciar și societatea civilă deopotrivă”, afirmă ea.
Postarea se încheie cu un mesaj adresat celor care au susținut-o după anunțul nominalizării. Chiș spune că a primit mii de mesaje publice și private și că a fost impresionată de faptul că unii dintre cei care i-au transmis mesaje au văzut în ea „o rază de speranță”.
Nominalizarea sa vine într-un moment în care programul de guvernare propus de Siegfried Mureșan include 372 de măsuri și urmează procedura parlamentară de învestire a noului Executiv.
