Un politician bărbat este atacat pentru ceea ce face. O femeie politician este atacată și pentru ceea ce este. Diferența pare mică formulată așa, dar ea structurează întreg fenomenul ostilității online dintr-o campanie electorală, și este concluzia unei cercetări realizate de o echipă din cadrul Joint Research Centre al Comisiei Europene, intitulat „Taci din gură și treci la cratiță! Toxicitate și gen în spațiul politic digital: dovezi din alegerile europene din 2024” care a analizat peste 3,2 milioane de reacții publicate pe X la mesajele unor candidați la europarlamentare.
Au fost urmărite răspunsurile primite de 88 de candidați din Franța, Irlanda, Italia, Portugalia și Spania în timpul alegerilor pentru Parlamentul European din 2024. Rezultatele arată că agresivitatea din mediul digital nu funcționează identic în cazul femeilor și al bărbaților.
Nu neapărat mai multe atacuri, ci atacuri diferite
Aproape 80% dintre politicienii analizați au primit cel puțin un răspuns considerat toxic (lipsit de respect sau nerezonabil, gândit să determine o persoană să abandoneze discuția). Inițial, femeile păreau ținta unui volum mai mare de astfel de mesaje, însă după raportarea atacurilor la numărul total de reacții primite de fiecare candidat, diferența dintre femei și bărbați nu a mai fost relevantă statistic. Cu alte cuvinte, nu volumul face diferența, ci conținutul.
În cazul bărbaților, atacurile se concentrează pe activitatea politică, comportament sau competență: sunt acuzați că mint, că sunt corupți, incapabili sau că au luat decizii proaste.
În cazul femeilor, agresivitatea depășește mai des această zonă și devine personală. Sexul, aspectul fizic, sexualitatea sau simplul fapt că o femeie participă la viața politică devin motive de atac. Critica nu mai transmite doar „ești un politician slab”, ci ajunge frecvent la „nu ai ce căuta aici”.
71% dintre cele mai toxice mesaje erau adresate femeilor
Ca să vadă ce se ascunde dincolo de scorurile generate automat, cercetătorii au selectat și citit manual aproape 2.700 dintre mesajele considerate extrem de toxice. Dintre acestea, 71% erau adresate candidatelor.
Analiza conținutului a arătat o frecvență mai mare a insultelor sexiste, a remarcilor sexuale și a mesajelor prin care femeilor li se cerea să tacă sau să se retragă din politică. Una din patru candidate analizate a primit comentarii cu caracter sexual.
Autorii identifică aici distincția esențială: politicianul bărbat este atacat în calitatea sa de politician, în timp ce femeia riscă să fie atacată simultan ca politician și ca femeie.
Un singur mesaj poate conține mai multe forme de abuz
Diferența apare și în intensitatea atacurilor. În cazul femeilor, 62% dintre mesajele toxice analizate conțineau cel puțin două tipuri de agresiune.
O singură reacție putea combina o insultă sexistă cu o referire sexuală, un atac asupra aspectului fizic sau a stării psihice și un îndemn de a părăsi politica.
La bărbați, 52% dintre mesajele toxice conțineau un singur element ofensator.
Contează, așadar, și felul în care mai multe forme de atac se acumulează în același mesaj.
Candidatele de stânga, mai expuse
Studiul indică și o componentă ideologică: candidatele provenite din partide de stânga au atras un volum mai mare de mesaje toxice.
Autorii notează că fenomenul nu este izolat — rezultate asemănătoare au fost observate în cercetări anterioare privind politica din Brazilia, Suedia, Noua Zeelandă și Țările de Jos.
Sexul candidatului și poziționarea politică pot acționa simultan în determinarea tipului și intensității atacurilor.
De ce contează pentru democrație
Problema nu se oprește la vulgaritatea unei secțiuni de comentarii. Cercetările din domeniu arată că hărțuirea online produce efecte comportamentale: autocenzură sau retragere din anumite spații digitale. Uneori, femeile chiar abandonează ideea de a mai candida.
Din acest punct de vedere, agresivitatea online încetează să fie o simplă problemă de moderare. Dacă anumite categorii de candidați sunt supuse sistematic unui tip de presiune menit să le descurajeze participarea, fenomenul influențează indirect cine intră în politică, cine rămâne și cine renunță. Este o formă informală de selecție politică, produsă în afara urnelor.
Moderarea automată nu este suficientă
Cercetarea ridică și o problemă pentru marile platforme. Simpla numărare a mesajelor toxice nu descrie complet fenomenul: o insultă referitoare la o decizie politică și un mesaj sexualizat prin care unei candidate i se spune că nu are ce căuta în politică pot primi amândouă eticheta de „toxic”, deși natura și efectul lor sunt complet diferite. De aceea, autorii atrag atenția că instrumentele automate trebuie să identifice contextul, tipul atacului și particularitățile lingvistice și culturale, nu doar intensitatea limbajului.
Uniunea Europeană a început deja să reglementeze o parte din acest spațiu. Directiva europeană privind combaterea violenței împotriva femeilor include forme de cyberstalking și hărțuire online, iar Digital Services Act introduce obligații pentru marile platforme în privința evaluării și reducerii riscurilor sistemice.
Studiul sugerează însă că problema e mai complicată decât eliminarea înjurăturilor: în politică, agresivitatea online are două ținte diferite — ceea ce face un candidat și dreptul acelui candidat de a se afla acolo. Iar în cazul femeilor, cele două se amestecă mult mai des.
