„Solicităm Curții de Conturi să verifice modalitatea de plată a procentelor din tranșele salariale restante din 2023”, a transmis Forumul Judecătorilor din România (FJR), într-un comunicat de presă.
Concret, Forumul Judecătorilor cere Curții de Conturi să verifice modul în care au fost repartizate și plătite tranșele salariale restante pe 2023, plăți care au condus la un conflict major între judecătorii din Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) și judecătorii instanței supreme, instanță condusă de Alina Corina Corbu.
„În ciuda unui eșec previzibil, generat de noile legi adoptate în anul 2022, imaginea justiției române nu poate fi aceea a unei puteri subminate la vârful său de conflicte generate de administrarea bugetului justiției.
Reformele structurale solicitate de Comisia Europeană, Comisia de la Veneția, Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), precum și de magistrații români, ar trebui să fie prioritare”, arată AFJR într-un comunicat de presă.
Asociația judecătorilor mai spune că noile legi ale justiției, adoptate în anul 2022 și „prezentate drept un are success”, s-au îndepărtat de la acest ideal, sistemul judiciar cunoscând un regres inacceptabil.
„Am avertizat constant asupra creării prin lege a unui control generalizat al Consiliului Superior al Magistraturii (spre exemplu, promovările la ÎCCJ, numirile în funcții de conducere, promovarea efectivă la tribunale și curți de apel și evaluarea, prin intermediul președinților curților de apel), respectiv al președinților de instanțe, dar și cu privire la reducerea rolului Institutului Național al Magistraturii, insuficienta reformare a Inspecției Judiciare, respectiv posibilitatea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție de a infirma motivat toate măsurile și soluțiile adoptate de ceilalți procurori (cu excepția DNA și DIICOT).
Pe lângă aceste aspecte, nerespectarea pe scară largă a hotărârilor obligatorii ale Curții de Justiție a Uniunii Europene poate genera proceduri de infringement din partea Comisiei Europene, cu efecte severe asupra bugetului de stat”, mai arată FJR.
Imaginea justiției, praf și pulbere
Magistrații atrag atenția că „suntem spectatorii unor conflicte publice interminabile la vârful justiției, generate de administrarea bugetului justiției, între CSM și reprezentanți ai Înaltei Curți de Casație și Justiție, aspecte care afectează neîndoielnic imaginea justiției în ochii oricăror observatori rezonabili”.
În aceste condiții, AFJR se delimitează de aceste conflicte și solicită Curții de Conturi să verifice „echidistant și cu profesionalism împrejurările concrete care le-au provocat, respectiv modalitatea de repartizare și plată efectivă a procentelor din tranșele salariale restante aferente anului 2023, care a determinat și proteste justificate ale magistraților”.
Asociația mai spune că sunt urgent necesare reforme reale în justiție, care să pună în aplicare hotărârile CJUE și cerințele organismelor internaționale relevante.
Intervenție de urgență
Astfel, trebuie imediat introduse în legislație recomandările Comisiei de la Veneția din ultimul Aviz urgent, emis la sfârșitul anului 2022, respectiv: „extinderea duratei mandatelor procurorilor de rang înalt de la trei ani, cât este în prezent, și eliminarea posibilității reînnoirii mandatelor, precum și consolidarea garanțiilor în cazul în care procurorul general respinge soluțiile procurorilor obișnuiți.
Printre alte modificări propuse se numără o selecție prin concurs pentru vicepreședinții instanțelor și procurorii șefi adjuncți ai parchetelor și stabilirea în mod clar a faptului că agenții poliției judiciare detașați pe lângă parchete nu au obligații de raportare față de Ministerul de Interne.”
De asemenea, Comisia de la Veneția regretă faptul că legiuitorul nu a restabilit competențele de dinainte de înființarea SIIJ și recomandă restabilirea competențelor DNA de a investiga și urmări penal infracțiunile comise de judecători și procurori.
„Necesitatea modificării legislative privind modul de funcţionare al Inspecţiei Judiciare se impune inclusiv prin prisma hotărârii obligatorii a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene din 11 mai 2023 (cauza C-817/21, Inspecţia Judiciară).
CJUE a constatat consolidarea competențelor inspectorului‑șef în contextul mai global al reformelor privind organizarea sistemului judiciar român având ca obiect sau ca efect reducerea garanțiilor de independență și de imparțialitate a judecătorilor români, dar mai ales practica concretă urmată de inspectorul‑șef în exercitarea prerogativelor sale, cu referire explicită la Comisia Europeană, care
„Menționează exemple care pot arăta că aceste prerogative au fost utilizate, în mai multe rânduri, în scopul controlului politic al activității judiciare, unele dintre aceste exemple figurând, de altfel, în rapoartele Comisiei către Parlamentul European și către Consiliu din 22 octombrie 2019 și din 8 iunie 2021 privind progresele realizate de România în cadrul mecanismului de cooperare și de verificare [COM(2019) 499 final, p. 7 și 8, precum și COM(2021) 370, p. 18], de care autoritățile române trebuie să țină seama în mod corespunzător, în temeiul principiului cooperării loiale prevăzut la articolul 4 alineatul (3) TUE, în vederea realizării obiectivelor urmărite prin Decizia 2006/928 (a se vedea paragraful 71 al hotărârii din 11 mai 2023)”.
Citește și: Sunt prosumator din 2021. Cât am așteptat, ce am primit
Promovări controversate
Comisia Europeană reiterează observația privitoare la promovarea magistraților, respectiv aceea că noile legi ale justiției mențin în vigoare cele două tipuri de promovare la curțile de apel, tribunale și parchetele de pe lângă aceste instanțe și introduc noi norme pentru promovarea judecătorilor la Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ), unde concursul scris a fost înlocuit cu o selecție bazată pe o evaluare a hotărârilor judecătorești pronunțate de candidați pe parcursul întregii lor activități și un interviu în fața Secției pentru judecători a CSM, aceste modalități de promovare fiind contestate de o parte serioasă a sistemului judiciar pentru lipsa unui caracter cu adevărat meritocratic.
Prin urmare, în ciuda unui eșec previzibil, generat de noile legi adoptate în anul 2022, „imaginea justiției române nu poate fi aceea a unei puteri subminate la vârful său de conflicte generate de administrarea bugetului justiției.
Reformele structurale solicitate de Comisia Europeană, Comisia de la Veneția, Curtea de Justiție a Uniunii Europene, precum și de magistrații români, ar trebui să fie prioritare”, mai arată AFJR.
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
O casta de mafioți speciali și nesatui. Cu ce sunt mai speciali ca medicii, profesorii, inginerii etc.etc.
Să fie convinși că dacă creste AUR în sondaje este și din cauza lor.
Politicul a ingropat justitia iar justitia a tacut. Acum justitia apeleaza la curtea de conturi condusa politic. Justitia are toate instrumentele sa faca ordine in societate fiind una din cele trei puteri in stat nu a treia putere in stat. Asadar faceti ordine ca puteti sa salvati poporul si asta este o rugaminte. Multumesc.
Care justiție?in Romania nu exista justiție, exista o gașcă de mafioți,speciali,cu salarii și pensii imense,aroganți ,semianalfabeți,..ferească Dumnezeu de așa „justiție”
Aveți dreptate ca politicul a îngropat justiția, iar aceasta a tăcut, a stat de ani de zile sub piciorul politicului, mai ales în ultimii ani. Justiția este ținută cu personal insuficient, cu fonduri insuficiente, salariile și pensiile neplătite conform legii și la timp, etc.
In loc sa discute cum sa faca justitia mai buna judecatorii se cearta, ca tractoristii, pe bani. Nu le e rusine sa se agațe cu atata disperare de niste „resturi salariale”? Inteleg ca la ei resturile astea sunt foarte mari, dar chiar asa? Da. Chiar asa. Cel mai josnic segment al societatii romanesti este justitia. Au salarii foarte mari, pensii de-a dreptul nesimtite( Codrut Olaru 50 000 lei/luna) avantaje deosebite si nu livreaza nimic. Siktir!
Dar aveți habar câte ore suplimentare neplătite se lucrează în justiție? Mai ales amărâții de grefieri în cârcă cărora se aruncă totul și salariile nu sunt plătite conform legii și la timp, iar pensiile deși în lege scrie că se majorează cu rata inflației, în fiecare an acest drept e suspendat, doar oamenilor care au muncit din greu în justiție. De ce? Acești oameni nu sunt tot cetățeni români? Știți ce înseamnă să lucrezi zilnic 12-16 ore, iar când ajungi la pensie, dacă mai ajungi, să ai o grămadă de boli, mai ales cu coloana vertebrală și de acolo dureri îngrozitoare de mâini și picioare, că nu mai ești în stare să te deplasezi? Un cetățean care poate nu a muncit nicio zi sau a muncit câțiva ani are pensia minimă pe economie și, în general, e sănătos fizic și mental, dar cei ce muncesc 25-40 de ani în justiție ies în pensie cu sănătatea praf pt.că raportat la nr.de ore efectuate, s-ar putea lua în considerare că a muncit cel puțin 50-55 de ani, astfel că pensia o dau pe la medici, pe medicamente, pe servicii și investigații medicale. Să nu uităm că atât judecătorii cât și grefierii au o mulțime de interdicții și incompatibilități care nu le permit să-și completeze veniturile că și alte categorii de bugetari, inclusiv medicii și asistentele care mare parte lucrează și la stat și în privat. De fapt muncindu-se zilnic ore suplimentare, nici nu ar fi timp pt.vreo altă muncă.
Salariile si pensiile judecatorilor/procurorilor si celelalte avantaje ( pensionari la 50 ani) sunt obscen de mari raportat la salariile celoralti cetateni romani cu studii superioare sau fara studii, care trudesc din greu pentru o existenta decenta si la venitul mediu al unui salariat din Romania. Cu exceptia celor care investigheaza in mod uzual dosare complexe, ceilalti ( care pronunta desfacerea casatoriilor/stabilesc modalitati impartire bunuri/etc ) au salarii prea mari raportat la plusul real adus societatii , la cantitatea si durata muncii si mai ales raportat la posibilitatile de plata ale Romaniei. De unde atatia bani?!
In instante durata dintre introducerea actiunii si primul termen este de peste 18 luni, divorturile dureaza adesea 1-2 ani, partajele…ani de zile .
Dar mega salariile si super mega pensiile vin lunar, iar dupa 50.ani, din pensie , pui lejer deoparte de un apartament/la fiecare 2 ani. Exagerat.
Aceasta nu mai este o profesie. Este un El Dorado.
Ne trebuie un Tepes ,astfel nu scapam de lipitori!