În România, recoltarea ciupercilor din flora spontană a devenit o afacere de sute de milioane. Culegătorii sunt exploatați, nu există control asupra ciupercilor, statul acordă autorizații fără discernământ, sancțiunile sunt aproape inexistente, arată o investigație a publicației Átlátszó Erdély.
Venit sigur pentru cei care trăiesc în sărăcie extremă, un hobby sănătos și experiențe gastronomice pentru excursioniști, venituri pentru stat, alimente sănătoase și delicioase în piețe: iată oportunitățile extraordinare ce rezidă în ciupercile culese din natură. În România, însă, recoltarea, comercializarea și consumul acestora reprezintă un teren fertil pentru exploatare, abuzuri și violență. Ba mai mult: pentru cei imprudenți, ele pun viața în pericol. Își riscă viața și cei care încearcă să se opună exploatării culegătorilor și distrugerii pădurilor.
Și totuși, soluția este la îndemână: în Ungaria, recoltarea și comercializarea ciupercilor au fost organizate într-un mod exemplar chiar și la nivel european. Cursurile de identificare a ciupercilor au devenit chiar la modă, astfel încât foarte mulți se bucură de această activitate recreativă și de experiența gastronomică pe care le-o oferă culegerea și consumul ciupercilor.
Articolul realizat de Átlátszó Erdély prezintă haosul din România și consecințele acestuia: violența sistemică din jurul recoltării ciupercilor; exploatarea financiară a culegătorilor; degradarea mediului prin săpatul solului forestier; ciuperci otrăvitoare care pot fi culese din cauza unor lacune în reglementare; nedefinirea speciilor care necesită protejare; lipsa inspectorilor de specialitate pe piețe; intoxicațiile frecvente cu ciuperci.
La finalul articolului, jurnaliștii de la Átlátszó Erdély prezintă și o sinteză a propunerilor de soluții formulate de experții cu care au discutat.
Citește investigația integrală în Átlátszó Erdély
(Sursa foto: Átlátszó Erdély)
