Avansul AfD în Germania și trendul AUR

Data:

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește PRESShub pe Google News

Ce legătură are războiul din Ucraina cu votul în favoarea partidului parțial extremist de dreapta AfD în Germania și de ce propaganda rusă și războiul hibrid al Moscovei îi ajută pe populiștii de dreapta?

Alternativa pentru Germania (AfD, Alternative für Deutschland) a câștigat detașat alegerile din landul estic Saxonia-Anhalt. Pentru prima dată după cel de-al Doilea Război Mondial, un partid considerat parțial de extremă dreapta obține un rezultat atât de bun: aproape 44% potrivit rezultatelor parțiale, un scor mai mult decât dublu față de creștin-democrați, care au ajuns la mai puțin de 18%.

În România, AUR se află între 36% și 38%, dublu față de PSD, cel mai mare partid autohton. Nu e clar dacă radicalii de la AUR își vor putea menține acest scor pe fondul disensiunilor dintre diferitele tabere din partid. Oricum, Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) este deja al doilea cel partid din parlament cu 18%, dar deocamdată nu a reușit să se coalizeze în mod sistematic cu celelalte formațiuni naționalist-populiste, SOS și POT, ai căror parlamentari migrează spre PSD și PNL. În total, cele trei formațiuni extremiste au câștigat la scrutinul din 2024 aproape o treime din locurile parlamentare. Acest rezultat are ca efect, între altele, lunga criză politică de la București, fiindcă formațiunile considerate democrate au încercat să izoleze AUR în așa fel încât să nu există riscul ca acest partid să ajungă la guvernare.

Ce se întâmplă în Germania poate fi o repetiție pentru ce s-ar întâmpla în România?

AfD a reușit să adune un scor atât de mare încât a ajuns aproape de o majoritate absolută în landul Saxonia-Anhaltină, ceea ce ar înseamna:

(1) efecte imediate în Germania de Est;

(2) necesitatea de a izola AfD fie printr-o coaliție greu de format din punct de vedere ideologic – CDU-Partidul Stângii-SPD-Verzi, fie printr-un guvern minoritate, la fel complicat de format;

(3) ambele variante alimentează însă nervozitatea alegătorilor extremiști, care, la fel ca în România, acuză formațiunile democratice de cartelizare și de ignorarea voinței populare;

(4) dezbaterea privind interzicerea AfD poate continua la nivel teoretic, dar practic vorbind, un partid cu un scor de aproape 44% într-un land, fie el așa mic cum e Saxonia-Anhalt, e imposibil de scos în afara legii fără a afecta legitimitatea sistemului juridic german, așa cum, în România, anularea alegerilor a creat o ruptură atât în sistem, cât și în societate.

Continuarea, în Deutsche Welle

Citește și: AfD, primul partid de extremă dreapta care câștigă un land german după război. Poate ajunge și la guvernare?

(FOTO: AGERPRES FOTO / EPA)

spot_imgspot_img
Sabina Fati
Sabina Fati
Jurnalist la Deutsche Welle, Sabina Fati este cunoscută pentru analizele şi editorialele ei pe teme politice, diplomatice şi din sfera relaţiilor internaţionale. A urmat cursuri de ştiinţe politice la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative din Bucureşti. În 2004 a obţinut titlul de doctor în istorie cu o teză despre Transilvania la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza“ din Iaşi, sub îndrumarea profesorului Alexandru Zub. Din 2008 până în 2015 a fost visiting professor la Universitatea Bucureşti, Departamentul de Ştiinţe ale Comunicării.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Distribuie articolul

spot_img

Ultimele știri

Abonează-te la newsletter-ul nostru

Pentru a fi la curent cu cele mai recente știri, oferte și anunțuri speciale.

Mai multe articole similare
Related