Alegerile din România readuc TikTok în centrul dezbaterii europene. Parlamentul cere transparență în anchetele privind ingerințele electorale

Data:

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește PRESShub pe Google News

La aproape doi ani de la alegerile prezidențiale din România, Parlamentul European cere mai multă transparență în investigațiile privind rolul platformelor online în campaniile electorale.

Nathalie Loiseau, președinta comisiei pentru Scutul european pentru democrație, a cerut Comisiei Europene să publice informațiile privind eventualele modificări ale algoritmilor și rețelele de comportament neautentic identificate în timpul investigațiilor. În cazul anchetei TikTok deschise după scrutinul din România, raportorul Tomas Tobé a precizat însă că doar Comisia poate oferi informații despre calendarul procedurii.

Democrația este transparență

La conferința de presă din 15 septembrie, care a urmat adoptării raportului privind „Scutul european pentru democrație”, Loiseau a precizat ce fel de informații consideră că trebuie comunicate.

Dacă executivul european află despre modificări ale algoritmilor sau comportamente neautentice pe care platformele nu le-au contracarat, aceste constatări ar trebui explicate public, în opinia sa.

Ea a criticat perspectiva ca discuțiile să rămână exclusiv între companiile private și funcționarii Comisiei, subliniind că informarea cetățenilor face parte din protejarea libertății lor de a-și forma opiniile.

Întrebările jurnaliștilor români au vizat și durata anchetei TikTok. Raportorul Tomas Tobé a cerut aplicarea fermă a normelor europene, inclusiv în fața presiunilor politice externe, dar a spus că nu poate anunța o dată pentru încheierea investigației în numele Comisiei. I-a îndrumat pe jurnaliști către executivul european pentru un răspuns privind calendarul.

Citește și: Comisia Europeană deschide o anchetă împotriva TikTok

Comisia a deschis procedura la 17 decembrie 2024, pentru suspiciuni privind evaluarea și reducerea riscurilor electorale. Ancheta vizează sistemele de recomandare ale TikTok, manipularea coordonată sau automatizată și politicile privind publicitatea politică și conținutul politic plătit. Sunt examinate și particularitățile regionale și lingvistice ale alegerilor. La deschiderea procedurii, Comisia a precizat că rezultatul investigației nu este predeterminat.

Citește și: În așteptarea unui raport despre anularea alegerilor din 2024: despre dezinformare, cu Alina Bârgăoanu, decanul Facultății de Comunicare / SNSPA

Regulamentul privind serviciile digitale, cunoscut drept DSA, permite Comisiei să ceară documente și acces la algoritmi, să desfășoare interviuri și inspecții și să impună măsuri corective dacă stabilește o încălcare.

Înaintea unei decizii de neconformitate sau a unei amenzi, platforma trebuie să poată răspunde constatărilor preliminare. Verificarea respectării obligațiilor platformei nu echivalează, prin ea însăși, cu stabilirea autorului unei operațiuni de ingerință electorală.

TikTok a publicat propriile explicații privind măsurile luate în România.

În actualizările publicate în decembrie 2024, compania a anunțat că eliminase zeci de mii de conturi false și neautentice, inclusiv conturi implicate într-o rețea care viza publicul român, și că lucra cu autoritățile naționale și regionale. Despre una dintre rețelele investigate intern, platforma a spus că un furnizor de interacțiuni false fusese plătit să posteze comentarii, dar că identitatea și localizarea celor care comandaseră activitatea nu erau cunoscute.

Acestea sunt constatările comunicate de companie la acel moment.

Președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, a susținut că platformele trebuie să respecte regulile și a plasat discuția în perspectiva viitoarelor alegeri naționale și a scrutinului european din 2029. Ea a invocat protejarea libertății presei și a independenței proceselor electorale ca obiective ale acțiunii europene.

Un centru independent pentru contracararea dezinformării

Parlamentul european merge acum un pas mai departe, și cere crearea unui centru independent contra manipulării informațiilor, cu un mandat extins și buget separat. Mai mult, în raportul adoptat se insistă ca toate țările membre să fie obligate să participle, iar centrul să fie sub controlul Parlamentului.

Raportul identifică Rusia drept principala amenințare externă pentru integritatea democratică a Europei și menționează activități ostile provenite și din Belarus, China, Iran și Coreea de Nord.

Acestea depășesc campaniile de dezinformare și includ atacuri cibernetice, sabotaj fizic, incendieri, spionaj și bruiaj. Eurodeputații cer extinderea sancțiunilor asupra celor care facilitează dezinformarea și eludarea sancțiunilor existente.

În mediul online, prioritatea formulată de Parlament este aplicarea riguroasă a legislației digitale existente, inclusiv a Regulamentului privind serviciile digitale, cunoscut drept DSA, și a Regulamentului privind inteligența artificială.

„Boții ruși nu reprezintă libertate de exprimare”, a declarat raportorul Tomas Tobé, eurodeputat suedez din grupul PPE, potrivit citatului publicat de Parlament din dezbaterea în plen.

Alegerile trebuie protejate

Parlamentul cere clasificarea infrastructurii electorale drept infrastructură critică și aplicarea principiului cunoașterii donatorului în cazul donațiilor politice prin criptomonede, pentru a combate finanțarea prin intermediari și ingerințele.

Aceste măsuri sunt însoțite de cereri privind combaterea conținutului deepfake răuvoitor, a reclamelor frauduloase și întărirea protecției candidatelor.

Extinderea atribuțiilor centrului este contestată de grupul Conservatorilor și Reformiștilor Europeni, din care face parte și AUR.

În poziția sa publicată înaintea votului, ECR recunoaște amenințările rusești și chineze, dar susține că un organism permanent cu atribuții de monitorizare și răspuns la crize nu are un temei clar în tratate. Grupul avertizează asupra riscului unei implicări nejustificate a UE în alegerile naționale și asupra restrângerii libertății de exprimare.

Raportul cere, de asemenea, finanțare pe termen lung pentru libertatea presei și jurnalismul de investigație, precum și garanții împotriva utilizării ilegale a programelor de spionaj.


Acest articol a fost realizat în cadrul proiectului 2eu.brussels, o inițiativă a Euronium.Brussels, în parteneriat cu PRESShub, dedicată explicării modului în care legislația europeană influențează economia, companiile, societatea și cetățenii.)

(Sursa foto: Solen Feyissa / Pexels.com)

spot_imgspot_img
2EU.Brussels
2EU.Brusselshttps://2eu.brussels/
2eu.brussels este un proiect jurnalistic și educațional născut la Bruxelles, care își propune să aducă instituțiile europene mai aproape de oameni. Scriem clar, verificat și contextualizat despre ce se întâmplă la Parlamentul European, Consiliu și Comisie — și de ce contează pentru România. Platformă media dezvoltată de Euronium.Brussels în parteneriat cu PRESShub, 2eu.brussels realizează și publică știri, analize, opinii și interviuri, alături de fișe dedicate eurodeputaților români, resurse utile și o agendă săptămânală a evenimentelor europene.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Distribuie articolul

spot_img

Ultimele știri

Abonează-te la newsletter-ul nostru

Pentru a fi la curent cu cele mai recente știri, oferte și anunțuri speciale.

Mai multe articole similare
Related

DNA a clasat dosarul asfaltului lipsă de pe DN28. Raportul DRDP estima diferențe de 635.000 de euro

Direcția Națională Anticorupție a clasat dosarul privind posibilele nereguli...