Guvernele europene au diluat angajamentul de a ajunge la un acord până la sfârșitul anului asupra următorului buget al Uniunii Europene, pentru perioada de șapte ani, potrivit unui proiect al concluziilor summitului care începe joi la Bruxelles.
Și totuși, negocierile dificile între „frugali” și „prietenii coeziunii” (între care și România) ar fi bine să se încheia, înainte ca alegerile din Franța, Italia și Polonia, programate în 2027, să pericliteze orice compromis rezonabil. La care se adaugă alegerile anticipate din Spania, din noiembrie anul aceste.
Guvernele nu sunt însă dispuse să își asume termenul de la sfârșitul anului, de teamă că presiunea timpului le-ar slăbi poziția în negocieri, relatează Politico.
Liderii europeni discută joi și vineri pentru prima dată propunerea bugetară a Irlandei, care prevede reduceri de 159 de miliarde de euro. Pe agenda reuniunii se mai află prețurile energiei, extinderea UE, Ucraina și migrația.
Cu ce s-ar putea încheia summitul?
Noua versiune a proiectului de declarație finală, elaborată marți seara, solicită doar încheierea unui „acord în timp util”. Documentul precizează că un acord până la sfârșitul anului ar permite începerea plăților din bugetul UE odată cu intrarea în vigoare a acestuia, în 2028. Formularea este identică celei folosite în concluziile Consiliului European din iunie.
O altă modificare importantă este includerea unei condamnări a deciziei președintelui american Donald Trump de a ridica sancțiunile impuse motorinei rusești.
Liderii europeni și-au exprimat, de asemenea, „regretul” față de sancțiunile americane împotriva Curții Penale Internaționale și s-au angajat să discute cu Washingtonul pentru a obține anularea acestor măsuri.
Frugalii
Germania și aliații săi resping compromisul pe buget al Irlandei (țara care deține președinția prin rotație), argumentând că reducerile propuse nu sunt suficient de mari.
Sâmbătă, președinția irlandeză a Consiliului UE, care coordonează negocierile, a propus reducerea cu aproximativ 8% a bugetului Uniunii pentru perioada 2028–2034. Măsura urmărea să răspundă cererilor unui grup condus de Germania, care solicită reduceri de ordinul sutelor de miliarde de euro.
Speranțele Dublinului de a facilita un acord au fost însă spulberate imediat de cancelarul german Friedrich Merz, unul dintre actorii-cheie ai negocierilor, având în vedere că Germania contribuie cu aproximativ un sfert la bugetul comun al Uniunii.
„Suntem încă departe de un acord. Valoarea reducerilor din noua propunere nu oferă o bază pentru un acord. Bugetul UE trebuie să fie suportabil pentru cei care duc cea mai mare parte a poverii financiare”, a scris Merz într-o declarație publicată sâmbătă.
Germania conduce grupul celor șase state considerate „frugale”: Suedia, Danemarca, Țările de Jos, Finlanda și Austria. Împreună, acestea contribuie cu 40% la bugetul comun al Uniunii.
Majoritatea statelor din acest grup au criticat reducerile de 159 de miliarde de euro, calculate la prețurile actuale, propuse de Irlanda din bugetul de aproape 2.000 de miliarde de euro prezentat de Comisia Europeană. Acestea au considerat că diminuarea este insuficientă.
Citește și: Comisia Europeană: Bugetul UE propus de Irlanda reduce capacitatea de reacție la crize
…vs „Prietenii coeziunii”
UE este împărțită între statele „frugale”, care cer reduceri pe toate liniile bugetare, și un grup rival de țări din sudul și estul Europei, cunoscut drept „Prietenii coeziunii”, condus de România și Italia și care se opune diminuării subvențiilor pentru agricultori și a fondurilor destinate dezvoltării regionale, reunite în cadrul politicii de coeziune.
Aceste domenii reprezintă aproape jumătate din bugetul total și sunt sensibile din punct de vedere politic, din cauza presiunilor exercitate de organizațiile agricultorilor și de regiuni.
Într-o concesie făcută celor 17 state din grupul „Prietenii coeziunii”, Irlanda a păstrat neschimbate bugetele pentru agricultură și dezvoltare regională și s-a concentrat asupra reducerii altor alocări, precum cele pentru competitivitate, apărare și ajutor pentru dezvoltare.
„A existat un sprijin puternic pentru menținerea finanțării pentru primul capitol bugetar — agricultură și coeziune — din partea aproape tuturor statelor membre, inclusiv a unora considerate contributori neți la buget”, le-a declarat Byrne reporterilor. Contribuitorii neți sunt statele care varsă la bugetul UE mai mult decât primesc înapoi.
Reacțiile statelor din grupul „Prietenii coeziunii” la propunerea de compromis au fost mai conciliante decât cele ale partenerilor lor „frugali”.
„Este un excelent punct de plecare faptul că am recuperat banii pentru politica agricolă comună (PAC), dar încă nu suntem mulțumiți”, a declarat ministrul italian al Agriculturii, Francesco Lollobrigida.
Bătălia pentru viitorul buget se deschide la Bruxelles fără un compromis de buget acceptat, motiv pentru care s-a programat deja un nou summit în decembrie, când și România ar putea spera să aibă un nou guvern (cu puteri depline) capabil să negocieze.
(Sursa foto: European Union)
