Care-i problema cu renegocierea PNRR. Ce-ar avea de spus Victor Negrescu și Dan Nica la Haga sau Viena

Data:

Ura! Renegociem PNRR! Victorie! Trădare din partea Renew Europe! Cam acestea au fost strigătele de bucurie, după ce Parlamentul European a votat joi, cu o largă majoritate, planul REPowerEU, privind reducerea dependenței energetice de Federația Rusă.

Programul, adoptat cu 471 voturi „pentru”, 90 „împotrivă” și 53 abțineri, prevede diversificarea resurselor, promovarea economisirii și a energiei din surse regenerabile. Dar avem o problemă…

Un amendament introdus pe ultima sută de metri de eurodeputații social-democrați Victor Negrescu și Dan Nica a stârnit multe comentarii, la București și printre eurodeputații români. De la Bruxelles. Iar consecințele politice sunt mai mari decât ar putea părea la o privire superficială.

În principiu, amendamentul prevede că planurile de redresare și reziliență vor putea fi modificate, cu celeritate, în vederea includerii impactului provocat de războiul din Ucraina, de crizele conexe și de noile evoluții legate de criza energetică sau de inflație.

Ei bine, Parlamentul European l-a votat cu o majoritate consistentă, asigurată de grupurile PPE și S&D. Doar cei de la Renew Europe s-au opus, în imensa majoritate.

Citește și: PSD și PNL, acuzate că slăbesc reformele din PNRR, deturnând REPowerEU. Apelul Ramonei Strugariu și al Expert Forum

E ceva ciudat aici…

Din capul locului, este puțin obișnuit ca un amendament care schimbă fundamental regulile jocului, depus de doi eurodeputați, pe ultima sută de metri, să întrunească o susținere atât de amplă.

De ce s-a întâmplat aceasta?

Pentru că multor guverne le-ar pica bine o renegociere a planurilor naționale de redresare și reziliență. La București s-a vorbit despre asta. Ministrul PSD al Muncii, Marius Budăi, ar vrea eliminarea plafonului de creștere a pensiilor, inclus în PNRR.

Despre reforma justiției nu îndrăznește nimeni să vorbească cu voce tare, dar legea avertizorului de integritate este blocată de majoritatea parlamentară, fără prea mult tam-tam. Nici de reformarea companiilor de stat.

„Dacă un stat membru va începe să se plângă că reforma pensiilor ar intra în conflict cu obiectivul RepowerEU de a asigura energie în condiții de suportabilitate pentru consumatori, poate începe o discuție interminabilă cu Comisia Europeană că trebuie amânată reforma pensiilor.

Dacă un stat membru vrea să amâne reforma companiilor de stat, cu pretextul că acum, cu criza energetică, nu e momentul să numim oameni competenți și responsabili la conducerea companiilor din energie, poate pune iarăși presiuni pe Comisia Europeană să mai fie păsuit”, afirma organizația Expert Forum, într-o scrisoare deschisă prin care le cerea europarlamentarilor români să nu voteze amendamentul.

L-au votat, cu excepția celor din grupul Renew Europe. Majoritatea a fost covârșitoare. „De fapt, multe guverne ar fi vrut așa ceva, dar nimeni nu a avut curajul să-și asume propunerea. Au făcut-o Dan Nica și Victor Negrescu”, spune un eurodeputat din Renew Europe.

Pentru că prevederea nu făcea parte din propunerea inițială a Comisiei, textul va merge în procedura de mediere „trialogul” dintre Comisia Europeană, Parlamentul European și Consiliul UE.

Cum poziția Parlamentului este clară, rămâne de văzut ce poziție va adopta Consiliul, unde sunt reunite guvernele statelor membre. Votul masiv din Parlament (unde delegațiile naționale se mai uită, adesea, spre interesele propriilor guverne, mai ales dacă partidele lor guvernează), sugerează că există o susținere puternică din partea multor capital pentru o flexibilizare a planurilor de reziliență.

Citește și: Der Spiegel: Rețeaua de secții de poliție chinezești din Europa

O problemă politică pe termen mediu și lung

Să ne amintim cum a apărut programul NextGenerationEU, care stă la baza planurilor naționale de redresare și reziliență (PNRR). După pandemie, prin repoziționarea istorică a Germaniei, statele membre au realizat o străpungere istorică acceptând, pentru prima oară, emiterea de datorii comune, la ratingurile celor mai puternice dintre economiile Blocului.

Cu alte cuvinte, cei mai performanți garantau pentru cei mai slabi. Un exemplu de solidaritate europeană, s-a spus atunci.

Dar nu s-a ajuns atât de ușor la această concluzie. O serie de țări s-au opus, la început: Danemarca, Finlanda, Austria și – ați ghicit… – Țările de Jos. State cu economii performante și finanțe solide, au ezitat să-și pune ratingurile „la bătaie” pentru cei mai slabi.

Până la urmă, sub presiunea opiniilor publice și a programelor post-pandemie, de mii de miliarde, puse la cale în Statele Unite sau Japonia, așa-zișii „frugali” au cedat. A contat, poate în și mai mare măsură, poziționarea fermă franco-germană. A contat, de asemenea, strigătul de disperare al Italiei, țara lovită cel mai grav de pandemie și oricum, intrată în criză cu o situație financiară jalnică.

Azi, Italia, ajunsă pe mâna unei coaliții populiste, dominate de extrema dreaptă, îi dă sus și tare cu renegocierea PNRR-ului…

Când „frugalii” au cedat, condiția lor a fost tocmai aceea ca banii, dacă tot sunt împrumutați la comun, să finanțeze și reforme absolut necesare. Acum, cei care ar trebui să aplice reformele caută portițe de scăpare.

Și, la Bruxelles și în alte capitale, tocmai s-au făcut auzite voci cerând un nou mare împrumut comun, de data aceasta post-război.

După experiența amară de acum, probabil va fi de o mie de ori mai greu ca „frugalii” să se lase convinși. Sau, poate europarlamentarii Dan Nica și Victor Negrescu au o soluție pentru asta?

Urmăriți PressHUB și pe Google News!

[td_block_11 custom_title="Related Article" limit="1" post_ids="328426"]
spot_imgspot_img
Ovidiu Nahoi
Ovidiu Nahoihttp://rfi.ro
Ovidiu Nahoi este redactor șef al Radio France Internationale România. A fost redactor-șef al publicațiilor „Historia“ și „Foreign Policy“ (2007-2010) și corespondent la Bruxelles pentru Adevărul, în perioada 2010-2012. A realizat emisiuni pe teme de politică internațională la The Money Channel și TVR. A realizat documentarul „La Răsărit de Europa“, în regiunea Bugeac și Odesa, în 2014, pentru The Money Channel. Este autor al cărții „Povestiri de peste Prut“, apărută în 2019 la Editura Seneca.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Distribuie articolul

spot_img

Știri de astăzi

Mai multe articole similare
Related

De ce votează tinerii partidele de extremă dreapta

De ce votează tinerii partidele de extremă dreapta a...

Posibila miză în cazul rejudecării lui Iorgulescu: prescrierea. Soluția ICCJ nelegală

Posibila miză în cazul rejudecării lui Iorgulescu: prescrierea faptelor,...

Românii nu se tem de rujeolă, o boală extrem de contagioasă și mortală

Românii nu se tem de rujeolă, deși este o...