Sistemul judiciar român a intrat, din nou, în coliziune cu Guvernul Bolojan după publicarea, luni, a proiectului Legii privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice. Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) și Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) au emis marți comunicate în care acuză Executivul că atacă independența puterii judecătorești, lansează o campanie de stigmatizare a magistraților și încearcă să deturneze atenția opiniei publice de la propria răspundere pentru degradarea nivelului de trai.
CSM a transmis că prevederile noii legi „subminează poziția constituțională a puterii judecătorești ca putere în statul român” — nu doar independența sa financiară, ci statutul său fundamental în arhitectura statului de drept. Consiliul califică drept inadmisibil ca un proiect de lege să se fundamenteze pe aprecierea Executivului cu privire la „legalitatea și temeinicia unor hotărâri judecătorești definitive, pronunțate cu privire la drepturile salariale ale magistraților”, arătând că o astfel de conduită „încalcă forța obligatorie a hotărârilor judecătorești definitive” și se plasează „în afara echilibrului constituțional între puterile statului”.
Concret, CSM semnalează că proiectul introduce noțiunea de „diferență salarială tranzitorie” — un drept salarial individual suplimentar față de salariul lunar, aplicat pe o perioadă de cinci ani — pe care o califică drept „ambiguă și lipsită de previzibilitate”. Consiliul atrage atenția că nu se precizează natura juridică a acestei sume și nici dacă va intra în calculul pensiei de serviciu, ceea ce ar genera „în mod mascat o nouă diminuare a pensiei”. Mecanismul este considerat afectat de „vicii de constituționalitate”.
Criticile Consiliului
Printre efectele concrete denunțate se numără paradoxul că un magistrat care avansează la o instanță sau un parchet de nivel superior ar urma să înregistreze o scădere a drepturilor salariale — același efect producându-se și la trecerea într-o treaptă superioară de vechime. CSM mai avertizează că veniturile magistraților nou-intrați în profesie după adoptarea legii se vor situa la un nivel „cu mult redus față de cel al colegilor care și-au început cariera cu doar un an înainte”.
Pe de altă parte, în baza unei interpretări proprii, Consiliul a stabilit pe 14 mai, prin Decizia 28, că diurnele magistraților rămân în cuantum de 2%/zi lucrătoare din salariul de bază, în ciuda unei legi care a eliminat aceste venituri ca procent din salariu, începând cu 1 ianuarie 2026. Toți ceilalți salariați ai statului încasează o diurnă de 23 de lei/zi.
L-am întrebat pe președintele Consiliului, Liviu Odagiu, pe ce se bazează decizia semnată de el și care este sursa de finanțare a acestor diurne. Consiliul ne-a răspuns, dând dovadă de lipsă de elementare cunoștințe de logică și de economie că interpretarea legii diurnelor este conformă cu legislația în vigoare, iar sursa de finanțare este bugetul CSM. „Vă comunicăm în temeiul prevederilor art.2 din legea 544/2001 privind informațiile de interes public că analiza indicată s-a realizat potrivit legislației în vigoare”. „Totodată, vă aducem la cunoștință că bugetul estimat al CSM pentru anul 2026 este inclus în Raportul de activitate aferent anului 2025, publicat pe site-ul instituției”, se arată în răspunsul Consiliului.
ÎCCJ acuză guvernul de campanie de dezinformare
Înalta Curte merge mai departe și atacă direct strategia de comunicare a Guvernului. Comunicatul ÎCCJ susține că sumele vehiculate public de reprezentanții Executivului — prezentate ca „datorii” ale statului față de sistemul judiciar — sunt „prezentate într-o manieră exagerată și fără context, pentru a induce artificial ideea unor privilegii și a alimenta ostilitatea față de sistemul judiciar”.
Instanța supremă explică că acele sume reprezintă în cea mai mare parte dobânzi și penalități acumulate ca urmare a neexecutării timp de peste 15 ani, de către Guvern, a unor obligații stabilite prin hotărâri judecătorești definitive. Debitul principal — „semnificativ mai redus” — s-a umflat în timp exclusiv din cauza întârzierii executării, într-o dinamică „ascendentă și dificil de evaluat cu exactitate”. Situații similare, precizează ÎCCJ, au existat și în cazul profesorilor sau polițiștilor.
Înalta Curte face o paralelă explicită cu dosarul pensiilor magistraților, unde „cultivarea deliberată a unei percepții negative a justificat măsuri ce au afectat garanțiile de independență”, și avertizează că aceeași strategie se repetă acum cu salarizarea. Mesajul central al ÎCCJ este că „independența justiției nu este un privilegiu al magistratului, ci garanția constituțională a cetățeanului că actul de justiție se realizează de către judecători independenți, feriți de orice formă de presiune sau condiționare, inclusiv prin vulnerabilizare economică”.
Comunicatul acuză direct și capătă accente politice în momentul în care arată că „demonizarea sistematică a justiției și transformarea magistraților în ținte publice nu rezolvă problemele economice și sociale ale cetățenilor, ci urmărește deturnarea atenției de la lipsa unor soluții reale și de la responsabilitatea Guvernului pentru degradarea nivelului de trai al populației”.
Destabilizarea resursei umane, o amenințare reală
Dincolo de critica juridică și politică, CSM ridică și o problemă practică imediată: riscul unor plecări masive din corpul magistraților. Consiliul atrage atenția că sistemul judiciar traversează deja un deficit de judecători și procurori „nemaiîntâlnit până la acest moment”, pe fondul unui volum de activitate foarte mare și al modificărilor succesive ale statutului profesional din ultimii ani. În aceste condiții, noua lege ar face profesiile de judecător și procuror neatractive pentru noile generații de juriști.
Ce urmează
Atât CSM, cât și ÎCCJ anunță că vor utiliza „toate instrumentele legale și instituționale” pentru a bloca adoptarea proiectului în forma actuală. CSM se angajează să se coordoneze permanent cu sistemul judiciar pentru „măsuri viitoare”, fără a le detalia explicit.
Proiectul legii salarizării unitare reprezintă una dintre condiționalitățile asumate de România prin PNRR, cu termen de îndeplinire 1 iulie 2026. Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a declarat că partidele politice au agreat că salariile nu vor scădea după aplicarea noilor prevederi — o promisiune pe care magistratura o contestă categoric în baza analizei tehnice a textului.
