Deutsche Welle aduce în discuție viitorul tranziției energetice globale și posibilitatea ca o „coaliție a celor dispuși” – formată din state angajate ferm în combaterea schimbărilor climatice – să accelereze renunțarea treptată la combustibilii fosili, în pofida blocajelor geopolitice și economice internaționale. Articolul examinează eficiența unor astfel de alianțe voluntare în depășirea impasului diplomatic și stimularea investițiilor masive în energii regenerabile.
Dezbaterile subliniază că, în timp ce marile economii dependente de petrol și gaze manifestă rezerve, inițiativele regionale și internaționale restrânse ar putea crea un precedent esențial pentru reducerea emisiilor globale.
Poate o coaliție voluntară grăbi renunțarea la combustibilii fosili?
În aprilie, aproximativ 60 de țări s-au reunit în Columbia, într-o întâlnire fără precedent, pentru a elabora un plan de renunțare la petrol, cărbune și gaze. Ce rol joacă această coaliție la summitul climatic COP31?
Anul trecut pe vremea aceasta, când negocierile de la summitul climatic al ONU din Brazilia intrau în faza decisivă, exista speranța că guvernele vor conveni asupra unei foi de parcurs clare pentru eliminarea treptată a petrolului, gazelor și cărbunelui. Peste 80 de țări susțineau ideea.
Însă, în urma opoziției unor state producătoare de petrol, precum Rusia și Arabia Saudită, conferința s-a încheiat cu un acord final diluat, care nu menționa explicit combustibilii fosili.
Ca soluție de compromis, Brazilia, gazda summitului, s-a oferit să elaboreze o foaie de parcurs „voluntară”. În același timp, un grup de 57 de țări, nemulțumite de blocajul negocierilor purtate sub egida ONU, bazate pe consens, a decis să formeze o „coaliție a celor dispuși” pentru a accelera renunțarea la combustibilii fosili în afara cadrului COP.
Aceste țări și-au convocat propriul summit în aprilie, la Santa Marta, în Columbia, prima conferință de acest fel dedicată în mod explicit punerii în practică a tranziției de la combustibilii fosili către alte surse de energie, denumită pe scurt TAFF.
Ce s-a întâmplat la Santa Marta?
Organizată în comun de Columbia și Țările de Jos, conferința de la Santa Marta a reunit țări precum Canada, Norvegia, Brazilia, Nigeria, Mexic, Australia și Germania, dar și state foarte vulnerabile la schimbările climatice, precum Vanuatu.
Ideea era ca guvernele să înceapă elaborarea unor foi de parcurs naționale și să stabilească modul în care își pot restructura sistemele financiare și comerciale pentru a renunța la dependența de sursele de energie poluante, o sarcină incredibil de complicată, mai ales pentru țările în curs de dezvoltare care depind de veniturile din exporturile de combustibili fosili.
O parte a discuțiilor a vizat măsuri precum reducerea subvențiilor pentru petrol, cărbune și gaze, dar și sprijinirea persoanelor care își câștigă existența din industria combustibililor fosili să găsească noi surse de venit.
Ce rol va juca „coaliția celor dispuși” la COP?
La puțin peste șase luni de la reuniunea de la Santa Marta, reprezentanții a aproape 200 de țări negociază la Antalya, în Turcia, într-o nouă rundă a conferinței climatice a ONU.
[…]
Citește analiza integrală în Deutsche Welle:



