La Bruxelles are loc Forumul privind extinderea Uniunii Europene, care i-a oferit președintei R. Moldova, Maia Sandu o nouă șansă să pledeze cauza țării sale, care vrea să termine procesul de aderare încă în 2028. Un țel ambițios dar nu utopic, au asigurat din nou liderii UE.
Problema securității este cel putin la fel de mare; supraviețuirea țării ca stat independent și suveran depinde și de măsura în care războiul din Ucraina se va încheia cu un acord „corect și echitabil”, care să nu reînvie ideea zonelor de influență.
Citește și: UE vrea să deschidă piața unică țărilor candidate înainte de aderare și să impună garanții după – PRESShub
Câteva din declarațiile cele mai importante ale președintei Maia Sandu, relatate de corespondentul DW, Vitalie Cojocari.
Moldova nu mai poate rămâne ostatica separatismului alimentat de Rusia
La Forumul privind extinderea UE de la Bruxelles, Maia Sandu a fost întrebată despre felul în care vede Chișinăul aderarea la UE, în condițiile în care problema transnistreană nu va fi soluționată până atunci. Ea a menționat că Republica Moldova analizează două scenarii de aderare la UE: împreună cu regiunea transnistreană sau integrarea în doi pași – mai întâi malul drept al Nistrului (Chișinăul), iar ulterior și malul stâng (Tiraspolul).
Maia Sandu a reușit să convingă partenerii externi că Chișinăul nu poate rămâne ostaticul situației create de Rusia în Transnistria, deoarece asta ar încuraja Moscova să-și păstreze instrumentul separatist pentru a bloca la nesfârșit aderarea Moldovei la UE și a o menține în sărăcia din zona gri.
În mai 2026, când a vizitat Republica Moldova, vicepreședinta Comisiei Europene, Kaja Kallas, a spus tranșant că „Transnistria nu va fi un obstacol în calea viitorului european al Republicii Moldova”. Ea a explicat că Rusia va trebui să-și retragă trupele din Transnistria după încheierea războiului din Ucraina, în cadrul unor negocieri cu UE vizând sancțiunile internaționale impuse în ultimii ani.
Moldovenii vor să vadă că integrarea europeană este un obiectiv concret și real
În ceea ce privește discuțiile despre decuplarea Moldovei de Ucraina în procesul de aderare la UE, Maia Sandu a pledat la Bruxelles pentru un proces de extindere bazat pe merite, în care reformele țărilor candidate sunt urmate de pași concreți din partea statelor membre ale UE.
În context, șefa statului a amintit că Rusia investește masiv în războiul hibrid împotriva Republicii Moldova, pentru a o folosi împotriva Ucrainei și a statelor membre ale UE din regiune: „Moldovenii vor continua să depună eforturi susținute pentru consolidarea instituțiilor statului și a rezilienței societății în ansamblu. Însă cetățenii trebuie să vadă că integrarea europeană este un obiectiv concret și real. Așadar, atât timp cât Guvernul își îndeplinește angajamentele, iar Comisia Europeană confirmă, prin rapoartele sale, că Guvernul realizează reformele necesare integrării europene, cetățenii Republicii Moldova trebuie să vadă că și Uniunea Europeană își respectă angajamentele. Pentru că, dacă acest lucru nu se întâmplă, atunci Moscovei îi va fi mult mai ușor să promoveze narațiunea potrivit căreia integrarea europeană este o minciună și că aceasta nu reprezintă o perspectivă reală pentru Moldova”, a spus tranșant Maia Sandu.
S-a referit la acest subiect și vicepremierul moldovean pentru Integrare Europeană, Cristina Gherasimov. Ea a menționat că Chișinăul poartă discuții diplomatice cu țările europene care susțin aderarea Republicii Moldova la UE doar „la pachet” cu Ucraina.
„Noi nu suntem nici în competiție cu vreun stat și nici nu stăm la rând pentru aderare, pentru că extinderea este un proces bazat pe merite. Fiecare stat candidat este evaluat separat, în funcție de reformele și progresul înregistrat. Suntem în competiție doar cu noi înșine. Dar noi ne dorim ca și Ucraina să fie foarte pregătită pentru aderare și să meargă înainte pe același parcurs”, a spus negociatorul șef din partea Moldovei.
Moldova să nu fie pe masa negocierilor de pace ruso-ucrainene
În contextul negocierilor de pace dintre Rusia și Ucraina, Chișinăul depune eforturi diplomatice ca acestea să nu vizeze Republica Moldova, ci să creeze condițiile necesare pentru evacuarea trupelor ruse care staționează ilegal în Transnistria. Ultimele evoluții arată că Rusia insistă ca Moldova să fie pe masa negocierilor de pace cu Ucraina, fapt considerat de experți ca fiind extrem de periculos. Rusia nu a renunțat la planul său de federalizare a Moldovei, eșuat în 2003.
În opinia experților militari, Chișinăul trebuie să ceară fără echivoc partenerilor occidentali și europeni ca Moldova să nu fie inclusă în nici un fel în negocierile de pace ruso-ucrainene.
La Bruxelles, Maia Sandu a cerut din nou mai mult sprijin pentru Ucraina în contextul războiului dus de Rusia. Ea a recunoscut că „în ziua de azi, nu este o sarcină ușoară să menții siguranța țării tale” și a adăugat că aderarea Ucrainei la NATO ar reprezenta un element important pentru securitatea Republicii Moldova: „Faptul că Ucraina ar fi membră NATO ar reprezenta cea mai bună strategie de securitate pentru Republica Moldova”, a afirmat șefa statului. Asta în condițiile în care Moldova are doar doi vecini – România și Ucraina – iar România este deja membră NATO.
Marți, 17 noiembrie, discuțiile în cadrul Forumului privind extinderea UE continuă la Bruxelles, iar subiectul de bază ține de reformele din justiție. În acest sens, Moldova s-a văzut nevoită să recurgă la un mecanism extrem de curățare a sistemului de elemente de corupție – evaluarea externă extraordinară (Vetting) a judecătorilor și procurorilor, după ce sistemul a fost practic compromis de corupție sub regimul oligarhic în perioada 2014-2019. Procesul este unul greoi, cu puternică rezistență din partea sistemului, dar care a generat deja rezultate palpabile, inclusiv condamnări în dosare de mare corupție.



