Tribunalul București a dispus suspendarea executării deciziei prin care Mirel Idorași, director de direcție în cadrul Gărzii Forestiere București, a fost destituit din funcția publică. Idorași fusese demis în urma unor acuzații de sustragere de documente, iar instanța a constatat că măsura nu a fost temeinic motivată și că raportul comisiei de disciplină nu a probat faptele imputate.
În cererea depusă la instanță, Idorași a susținut că destituirea sa are aparența unei represalii pentru demersurile pe care le-a făcut în vederea recuperării unor drepturi salariale stabilite prin hotărâri judecătorești definitive, pentru care fusese nevoit să înceapă executarea silită.
De asemenea, a arătat că sancțiunea i-a fost aplicată fără să fie audiat efectiv, deși ar fi comunicat instituției impedimente obiective — printre care un concediu medical și o intervenție chirurgicală — iar comisia de disciplină nu ar fi reprogramat audierea astfel încât să îi permită participarea.
Idorași a mai contestat și competența comisiei care l-a cercetat disciplinar, susținând că această competență ar fi aparținut comisiei constituite la nivelul Gărzii Forestiere Naționale, aspect care face obiectul unui dosar separat aflat pe rolul aceleiași instanțe.
Referitor la paguba iminentă, reclamantul a arătat că destituirea i-a produs încetarea imediată a raportului de serviciu și lipsirea de salariu, că o eventuală plată retroactivă a drepturilor salariale nu înlătură caracterul actual al prejudiciului, că suferă un prejudiciu de imagine care se agravează cu trecerea timpului și că există riscul ca postul să fie ocupat sau structura instituției reorganizată.
Poziția instituției
Garda Forestieră a răspuns că Idorași deținea funcția de director de direcție, nu pe cea de conducător al instituției — calitate ce revine Inspectorului-șef — și nici pe cea de adjunct al acestuia. Instituția a mai susținut că dreptul la apărare i-a fost asigurat efectiv, actele fiindu-i comunicate prin executor judecătoresc, că a fost asistat de avocat și a formulat cereri și obiecțiuni, iar neparticiparea sa la unele acte ale procedurii ar fi consecința propriei conduite. De asemenea, a arătat că faptele au fost individualizate în rapoartele de control și de monitorizare.
Potrivit instanței, Idorași a fost citat pentru audiere la patru date succesive — 13 mai, 19 mai, 3 iunie și 15 iunie 2026 — comunicările fiind făcute prin executor judecătoresc. Neprezentarea sa a fost consemnată în trei procese-verbale. La 15 iunie 2026, secretarul comisiei s-a deplasat chiar la biroul reclamantului, aflat în incinta instituției, însă acesta ar fi refuzat participarea la audiere.
În urma acestui parcurs, comisia de disciplină a propus, prin raportul din 19 iunie 2026, aplicarea sancțiunii destituirii, iar Inspectorul-șef al Gărzii Forestiere București a dispus destituirea prin decizia din 24 iunie 2026, cu aplicare din aceeași dată. Decizia i-a fost comunicată reclamantului o zi mai târziu.
Motivarea instanței
Tribunalul a respins argumentul privind lipsa calității de conducător al instituției, arătând că reclamantul confundă titularul unei funcții publice de conducere cu conducătorul instituției — cele două noțiuni nesuprapunându-se, întrucât conducătorul Gărzii Forestiere București este Inspectorul-șef, iar Idorași a ocupat doar funcția de director al unei direcții, fără a fi adjunctul acestuia.
În schimb, instanța a reținut deficiențe în conținutul deciziei de destituire. Judecătorul a constatat că, pentru niciuna dintre cele opt abateri imputate, decizia nu arată care este fapta materială concretă, data sau perioada în care s-ar fi produs, împrejurările, persoanele implicate, dispoziția de serviciu neexecutată sau proba directă din care ar rezulta fapta. De asemenea, nu sunt indicate nici consecințele produse, nici legătura de cauzalitate dintre conduita reclamantului și acestea.
Cu privire la raportul comisiei de disciplină, instanța a constatat că acesta se limitează la a consemna că au fost „reținute aspecte” privind presupusa sustragere de documente, „susțineri” și „declarații”, iar la capitolul concluzii se vorbește despre „indicii” privind refuzul de executare a unor dispoziții ierarhice, unele fapte fiind menționate cu posibile încadrări penale doar condiționat, „în măsura în care ar fi întrunite elementele constitutive ale infracțiunilor”. Instanța a subliniat că raportul nu identifică și nu descrie consecințele grave ale abaterii disciplinare, iar referirile la gravitatea, caracterul repetat și impactul negativ al faptelor au un caracter pur generic.
În baza acestor considerente, Tribunalul București a dispus suspendarea executării deciziei de destituire, până la soluționarea definitivă a dosarului aflat pe rolul Secției a II-a de Contencios Administrativ și Fiscal. Hotărârea este executorie de drept.
Reacția Dianei Buzăianu
Decizia Tribunalului București a stârnit reacția Dianei Buzăianu, care a comentat cazul pe rețelele de socializare. Ministra a scris că Idorași revine la Garda Forestieră București „cu fanfară, pe post de conducere, prin decizia judecătorilor de la Tribunalul București”.
Buzăianu a explicat parcursul instituțional care precedă o decizie de destituire, subliniind că se formează comisii disciplinare, se documentează abuzurile, se depun sesizări penale și se poartă procese administrative care durează luni de zile — exact procedura urmată, spune ea, și în cazul lui Idorași.
Ministra a adus o serie de acuzații la adresa fostului director, susținând că acesta ar fi fost scos din instituție de poliție după ce ar fi sustras chei de la dulapuri, că ar exista filmări publice în care ar apărea conducând departamentul de control prin injurii și smulgere de documente, că ar fi amenințat cu „forțe disproporționate” un jurnalist care i-a adresat întrebări, și că ar fi tergiversat procedura disciplinară intrând în concedii succesive.
Proces care va dura ani
În opinia sa, este revoltător ca un astfel de om să revină de urgență la birou, în urma unei decizii judecătorești, pentru a coordona chiar activitatea de control din cadrul instituției — subliniind că suspendarea este valabilă doar până la judecata pe fond, proces care, spune ea, „va dura ani de zile”.
Buzăianu a conchis că acesta este răspunsul la întrebarea frecventă privind demiterea persoanelor care ar sabota activitatea instituțiilor: deși procedurile sunt respectate riguros, timp de luni de zile, deciziile de destituire pot fi suspendate în câteva zile de instanțele judecătorești, iar persoanele vizate „se întorc zâmbind în instituții”.
