Într-un articol publicat pe LinkedIn, vicepreședinta AMEPIP Oana Petrescu trece în revistă ultima pentru companiile de stat. O notă de Guvern care arată că 533 de firme publice nu și-au depus la timp situațiile financiare, lansarea platformei de transparență guvernanta.gov.ro și selecțiile de administratori la Hidroelectrica și Nuclearelectrica — puse în oglindă cu probleme de guvernanță găsite „la firul ierbii”, de la concursuri trucate la insolvențe.
Vicepreședinta AMEPIP, Oana Petrescu, semnează o analiză a ultimei săptămâni din guvernanța companiilor de stat, pornind de la o cifră discutată în Guvern: din 1.868 de întreprinderi publice aflate în perimetrul Legii 48/2025, doar 1.098 intră efectiv în analiza de restructurare. Restul de 533 de companii — 28,5% din total — nu și-au depus la timp situațiile financiare. „Ce nu se raportează nu se clasifică,” scrie Petrescu, adăugând că „diagnoza vine înaintea deciziei”.
Potrivit autoarei, cele 533 de companii nu formează un bloc omogen — unele sunt deja în insolvență sau dizolvare, altele sunt companii active care pur și simplu n-au depus la timp. „O companie activă pe care acționarul n-o poate evalua nu poate fi nici clasificată, nici decisă”, notează ea, adăugând că „prima măsură de restructurare e, banal, raportarea la termen”.
Ordinea corectă
Miercuri, programul de guvernare a detaliat, în premieră, direcția reformei. Și anume, selecție a managerilor pe competență, după standarde OCDE asumate prin PNRR, indicatori de performanță, răspundere publică și listare la bursă acolo unde e cazul. Petrescu consideră că succesiunea propusă e corectă – „competență, indicatori, clasificare”.
Joi, Guvernul a lansat platforma guvernanta.gov.ro, care publică datele conducerilor a 121 de companii de stat. Peste 1.350 de documente, 650 de CV-uri, 600 de contracte de mandat și distribuția salariilor pe tranșe. Datele arată și că peste 100 de persoane cumulează cel puțin două funcții de conducere. Vicepreședinta AMEPIP atrage însă atenția asupra limitelor instrumentului: platforma acoperă doar 121 din cele 151 de companii centrale, iar peste 1.700 de societăți locale rămân în afara ei. „Prima întrebare de guvernanță a companiilor de stat nu e câte închizi, ci pe câte le vezi destul cât să le poți judeca”, scrie ea.
De ce e nevoie de diurnă
În paralel, la nivel de companii individuale, Hidroelectrica și Nuclearelectrica și-au convocat acționarii pentru selecția de noi membri în consiliile de administrație. La Hidroelectrica se recuperează și circa 160.000 de lei de la un fost membru suspendat, în timp ce compania caută o asigurare de răspundere de 8,36 milioane de lei. La Nuclearelectrica, contractele de mandat pierd beneficiile de reprezentare, transport și diurnă – o măsură pe care Petrescu o privește cu rezerve: „A le elimina în bloc riscă să confunde” cheltuielile reale de beneficiile deghizate, avertizează ea.
Scăderi de venituri de pe bursă
La polul opus față de reforma anunțată „sus”, controale ale Curții de Conturi la o companie municipală de apă au scos la iveală concursuri fără termene sau justificări, iar la o uzină din industria de apărare, un administrator special numit în urmă cu șase luni și-a dat deja demisia. Compania de transport public a Capitalei a intrat în insolvență, în timp ce autoritatea locală recunoaște abia acum o datorie de 34 de milioane de lei către aceasta. „Regula scrisă nu ține loc de control real”, rezumă Petrescu experiența celor trei cazuri.
Pe fondul acestor evoluții, planul de monetizare a unor pachete suplimentare la Hidroelectrica, Romgaz și Transgaz – estimat între 5,3 și 9,4 miliarde de lei – a fost afectat de scăderea bursei: joi, BVB a coborât cu 2,4%, iar Romgaz și Transgaz au ajuns la minusuri de 25%, respectiv 22% față de maximele din august. „Vinzi cât vrei tu; încasezi cât decide piața în ziua aceea”, notează autoarea.
În concluzie, Petrescu subliniază că adevărata miză nu stă în cifrele de portofoliu: „Nu câte companii ai, ci pe câte le vezi, le clasifici și le decizi. Restul e inventar”.
