Ce se ascunde sub masca de AUR a reconstruirii României

Data:

Arena PRESShub este un loc al dezbaterilor publice, în care lideri politici și personalități relevante își prezintă opiniile, ideile și poziționările față de teme fierbinți ale zilei.

Regulile Arena PRESShub sunt simple: invitații trebuie să respecte valorile democrației, să mențină un limbaj decent și fără atacuri la persoană, dezbaterile desfășurându-se exclusiv pe argumente. Opiniile sunt libere, dar trebuie susținute de fapte și date.

Invitați azi în Arena PRESShub sunt Tana Foarfă, consilier politic în Parlamentul European, și Armand Epurescu, Business Intelligence Analyst.

Cum ar arăta România cu AUR la guvernare? Înapoiată, fără vlagă, inadaptată, deconectată. Practic, în loc să ne mândrim cu acea Românie de aur mult dorită și așteptată, ce ne-ar mai rămâne de făcut după 4 ani de AUR în Guvern ar fi să scoatem țara la amanet.

Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) a prezentat recent programul său de guvernare intitulat „Reconstruim România – Programul de guvernare în 15 puncte”. 15 pagini de propuneri amăgitoare, vândute ca fiind în interesul național, al românilor, al resurselor noastre, al produselor noastre, cu soluții simpliste pentru probleme complexe ale societății.

Ce se ascunde în spatele acestei declarații de intenții naționaliste? Contradicții, promisiuni vagi și grandioase, evitarea detaliilor despre finanțarea și implementarea soluțiilor, ignorarea minorităților etnice, sexuale și religioase, a cetățenilor vulnerabili, toate acestea îmbrăcate într-o retorică populistă concentrată mai degrabă pe sloganuri electorale decât pe soluții.

Am parcurs capitol cu capitol și detaliem ce se spune și, mai ales, ce nu se spune în program.

1. Românii – demni în Europa și în lume, dar izolați

AUR are o poziție contradictorie periculoasă în ceea ce privește rolul României în UE. Pe de o parte, dorește ca standardul de viață din țara noastră să se ridice la nivelul mediu din UE, adică recunoaște indirect că apartenența la UE este un lucru util.

Pe de altă parte, dorește să contracareze, „prin toate instrumentele legale și instituționale, acordurile și directivele care pot afecta interesele României și ale românilor”.

Adică de exemplu, în logica AUR, ne creștem nivelul de viață dar nu creștem salariul minim deoarece aceasta este o directivă propusă la nivel european. Ce nu spune AUR este că toate acordurile și directivele europene se realizează cu avizul reprezentanților României la Bruxelles: al Președintelui României în Consiliul European, al guvernului României în Consiliul UE, al europarlamentarilor români în Parlamentul European.

Practic, nu există decizie la nivel european la care România să nu ia parte, iar această implicare nu este un privilegiu, ci o obligație scrisă în Tratatele UE.

O abordare în care se promovează ideea că noi nu stăm la masa deciziilor ne va izola, va slăbi cu siguranță relațiile României cu ceilalți decidenți la nivel european și poate afecta cooperarea și beneficiile economice și politice ale apartenenței la UE.

Adică se contrazice întocmai cu dezideratul invocat tot de AUR, în același capitol, că „impunem respectarea tratatelor în vigoare (…) și recunoașterea rolului României ca aliat și stat membru cu drepturi egale”

2. Reducerea taxării muncii și a companiilor, optimizare fiscală, simplificare, predictibilitate și debirocratizarea statului – de unde bani la buget?

„Creștem gradual salariul minim brut și (…) se va indexa automat cu rata anuală a inflației.”

„Mai mulți bani pentru salariați, mai puține taxe pentru firme.”

„Venituri suplimentare pentru seniori.”

„Reducem impozitul pe cifra de afaceri.”

Totul sună foarte bine. Nu există român care să nu își dorească un salariu minim mai ridicat, venituri suplimentare pentru seniori, să plătim cât mai puține taxe și să avem cât mai multe venituri.

Dar ni se portretizează o utopie, o situație imposibil de realizat, fiindcă nu se explică din ce fonduri vom asigura toate aceste lucruri, nu se prezintă fundamentat din ce se va alimenta bugetul de stat în urma tuturor acestor schimbări.

Cum ne asigurăm că avem cheltuieli predictibile care să asigure creșterea graduală a salariului minim timp de 4 ani?

Din ce bani asigurăm pensiile și accesul la servicii de sănătate și sociale de calitate pentru salariați dacă se propune „reducerea drastică a taxelor, a contribuțiilor la sistemul de pensii, asigurări sociale și sănătate”?

Reducerea impozitului pe cifra de afaceri pentru anumite categorii de firme va duce la o scăderea veniturilor statului, din ce se va completa ca să nu pună în pericol finanțarea serviciilor publice și a programelor sociale?

3. Valorificarea în interesul românilor a resurselor naturale și a companiilor strategice, adică prin companiile de stat

România nu are o strategie industrială prin care să se conecteze la lanțurile valorice cheie, să își mărească producția, să revitalizeze industria prin digitalizare și identificarea metodelor sustenabile de a exporta nu doar materie primă, ci și servicii de prelucrare și produse. Nici AUR nu are una.

Dorește să închidă ușa investitorilor și să lase companiile de stat să lucreze ca până acum, fiindcă propune ca statul român să fie „deținătorul pachetului majoritar de acțiuni la companiile din domeniile strategice, precum și la cele care prelucrează bogățiile naturale.”

4. Asigurarea securității energetice și reindustrializarea României, cu poluare și un mediu toxic pentru următoarele generații de români

În contextul în care o întreagă planetă vorbește de efectele devastatoare ale schimbărilor climatice, de faptul că până în 2030 trebuie să ne atingem țintele climatice dacă ne dorim ca tinerii și copiii să poată trăi, când toate țările dezvoltate își diversifică resursele energetice și investesc în surse regenerabile de energie prin programe europene precum REPowerEU sau InvestEU, AUR propune să continuăm să rămânem în urmă.

AUR spune încă de la începutul acestui capitol că „se va continua folosirea combustibililor fosili și hidrocarburilor (cărbune, gaz, petrol)”, însă ce omite este că România nu va putea supraviețui la nesfârșit din cărbune și gaz, și că este esențial să diversificăm sursele de energie și să investim în cele regenerabile, altfel nu vom putea ține pasul cu industria europeană și nici nu ne vom respecta angajamentele luate prin Acordul de la Paris din 2015 de a reduce emisiile gazelor cu efect de seră.

5. Fabricat în România, dar fără fonduri europene

Stimularea producției autohtone este o măsură necesară pentru încurajarea producătorilor locali. Însă aceștia nu au nevoie doar de protecție, așa cum menționează AUR, ci mai degrabă de acces la finanțare, la posibilitatea de a investi. Iar aceste fonduri există deja, sunt fonduri europene care ar trebui să ajungă la micii antreprenori, fermieri, producători locali.

Însă AUR consideră că finanțarea afacerilor autohtone trebuie să se realizeze prin crearea de bănci noi, „precum Banca de Dezvoltare, Banca Agricolă și Banca Românească pentru Locuințe și Consolidarea Clădirilor”.

Nu ne este clar ce fonduri vor administra aceste bănci, dar presupunând în sens pozitiv că ar fi europene, în contextul în care birocrația excesivă din România afectează rata de absorbție a fondurilor europene, răspunsul AUR este de a crea mai multă birocrație, fapt ce va duce ca fondurile să continue să nu ajungă la producătorii locali.

6. Oprirea declinului demografic – încurajarea natalității și familiei, rămase tot în sărăcie

Îmbătrânirea populației este o problemă reală nu doar a României, ci a întregului continent european. Însă pentru o țară în care peste 40% din copii sunt cei mai expuși riscului de sărăcie și excluziune socială, un program de încurajare a natalității nu poate veni fără un proiect de țară de oportunități pentru ei.

Iar oportunități nu înseamnă ajutor social punctual pentru părinți, ci creare de oportunități de dezvoltare, de identificare de locuri de muncă, fiindcă acordarea de împrumuturi nu va scoate o familie din sărăcie.

Pentru ca statul român să poată finanța servicii și proiecte sociale este nevoie de investiții cu impact social în comunitate, de măsuri pentru îmbunătățirea condițiilor de viață, educație și acces la servicii de sănătate pentru toate familiile, altfel, doar prin cheltuieli, nu va reuși să asigure un viitor sustenabil acelor copii.

7. Sănătatea națiunii cu mai multă birocrație

Deși se consideră conectați la nevoile poporului, pare că cei de la AUR nu cunosc problemele reale pe care le au românii cu sistemul medical. Nu înțelegem de ce s-ar propune construirea de spitale județene prin proiecte-tip, mai ales că fiecare județ are nevoie specifice.

De asemenea, crearea unei Companii Naționale de Investiții ar crea o birocrație suplimentară în administrarea fondurilor europene, iar pentru grăbirea unor proiecte de infrastructură mari este nevoie de mai puțină birocrație, nu mai multă. Aflăm și că AUR dorește extinderea rolului medicului de familie pentru a prelua sarcinile medicilor specialiști.

Dacă era adevărat, am fi văzut în AUR un aprig susținător al PNRR-ului, în special a măsurii prin care 3.000 de cabinete de familie pot fi dotate cu aparatură nouă, inclusiv de laborator, sau prin care sunt create 100  de cabinete de planificare familială, sau 10 caravane pentru screening de cancer de col uterin/ cancer de sân.

8. Cum arată astăzi școala, va arăta mâine țara! Adică neconectată la piața muncii

AUR nu dorește aducerea sistemului educațional în realitatea secolului 21. Nu vedem nicio mențiune la actualizarea curriculei școlare sau la concentrarea sistemului de a pregăti elevii pentru piața muncii. Propunerea Programului Național „DOMNUL TRANDAFIR” pentru redarea demnității cadrelor didactice se dorește a fi o reformă, însă demonstrează incapacitatea AUR de a înțelege provocările financiare, logistice și structurale în realizarea unei astfel de reforme.

Deși intenționează să ofere salarizare și stimulente adecvate, locuințe, statut, dotări și echipamente, propunerea nu abordează în mod realist sursele de finanțare și viabilitatea pe termen lung.

O altă idee aruncată fără o analiză de impact este propunerea de „creștere a numărului de studenți cu 50% în următorii 10 ani”, care, oricât de nobilă, nu va duce la un viitor pentru acești tineri dacă ei nu vor găsi locuri de muncă și dacă nu vor fi pregătiți cu competențele necesare.

9. Uniți de la nord la sud, de la est la vest, dar nu prin piste de biciclete

„Fondurile europene alocate pentru programele de protecție a mediului trebuie redirecționate de urgență de la proiectele pentru piste de biciclete către infrastructura feroviară.”

Prin această propoziție, ne dăm seama de ignoranța AUR în 2 aspecte esențiale pentru viitorul României: lipsa de înțelegere a modului de funcționare a fondurilor europene și nepăsarea față de protecția mediului.

Există fonduri europene dedicate pentru toate tipurile de proiecte de care avem nevoie: infrastructură feroviară, navală, rutieră, mobilitate urbană. România are nevoie de toate acestea, nu doar de unele, și are la dispoziție fonduri europene pentru a le dezvolta pe toate.

Problema nu este că nu ajung fondurile, ci că nu există suficientă capacitate de absorbție. Iar legat de pistele de biciclete, ar fi fost util ca AUR să consulte câteva studii și statistici relevante pentru România, precum faptul că jumătate din gospodăriile din România deține cel puțin o bicicletă, traficul ar fi substanțial redus dacă ar exista disponibilitatea utilizării acestora în pe drumuri.

10. Eficientizare administrativă: guvern suplu și puternic și parlament cu maxim 300 de parlamentari, restructurat fără analize de impact

AUR este în Parlament de 4 ani, cu toate acestea abia acum în programul de guvernare aduce în discuție reducerea numărului de parlamentari, dar fără a ne spune cum se vor asigura ei că îi vor alege în Parlamentul României pe cei mai buni, profesioniști și integri reprezentanți ai cetățenilor. 

Restructurarea unui guvern și a administrației publice în general pornește din inițiative de eficientizare a aparatului de stat. Nu și la AUR, care nu propune o restructurare informată, ci aruncă cu cifre legată de numărul de ministere și de secretari de stat fără o evaluare preliminară a capacității acestora de a realiza funcționarea aparatului administrativ.

Iar transformarea organismelor de control precum ASF, ANRE sau Consiliul Concurenței în Direcții parte din structurile statului va distruge autonomia acestora și scopul pentru care au fost create.

11. Domnia legii în haos

Statul de drept înseamnă respectarea legislației europene și a Constituției României. Pentru AUR, statul de drept se desființează.

Vedem o aglomerare de idei populiste care vor să dea impresia că oamenii ar avea mai mult control asupra justiției. Acest lucru nu este democratic, eficient, imparțial sau independent. Ideile AUR în legătură cu viziunea lor despre justiție nu menționează deloc imparțialitate și independență.

Majoritatea propunerilor necesită modificarea Constituției și ar avea un efect teribil asupra calității și vitezei procesului.

Cum ar fi ideea de a da acces oamenilor să devină judecători, doar după 10 ani de experiență juridică în alt domeniu. În prezent, ne confruntăm cu lacune uriașe în sistem cu judecătorii și procurorii din cauza posibilității de pensionare. Ideile delirante de instanțe cu jurați, sau alegerea directă de către popor a judecătorilor Curții Constituționale, a conducerii parchetelor sau a conducerii Înaltei Curți de Casație și Justiție, ne duc cu gândul la pedepsele aplicate de comuniști „în numele poporului”.

Domeniul de aplicare al dreptului penal nu servește unei filozofii vindicative, ci uneia de a repara ordinea publică care a fost afectată de o infracțiune.

12. Ocrotirea celor vulnerabili lăsându-i în urmă

Orice măsură socială din acest capitol care susține că sprijină cetățenii aflați în nevoie care este anulată de o singură propoziție: „În guvernarea AUR, nu vom trece la moneda Euro sau la alt tip de monedă fizică sau digitală, nu vom adopta mecanisme digitale de control și inginerie socială.”

AUR condamnă cetățenii vulnerabili la izolare de progres, de evoluție, de tehnologie și de o viață prosperă.

Aderarea la zona Euro este un angajament parte al calității de stat membru UE, fie că se întâmplă mai devreme sau mai târziu, și este o evoluție firească înspre a ne putea bucura de toate beneficiile pieței unice. Iar negarea progresului digital și al beneficiilor pe care o au tehnologiile digitale în viața de zi cu zi, a simplificării vieții cotidiene arată faptul că AUR nu vrea binele românilor, ci îi vrea înapoiați, izolați și departe de inovare.  

13. România – țara agriculturii și turismului nesustenabile

Agricultura nu înseamnă numai subvenții, așa cum turismul nu înseamnă numai vouchere de vacanță. Nu există domeniu care să poată fi dezvoltat în mod real fără o strategie.

Nu există nicio referire la Politica Agricolă Comună, programul european de care România a beneficiat din plin, sau la felul în care putem repara și moderniza sistemele de irigații, la cum putem finanța agricultura sustenabilă, la cum putem integra tehnologiile de ultimă generație în creșterea producției.

În ceea ce privește turismul, lipsește o viziune care să conducă la îmbunătățirea serviciilor de turism și digitalizarea acestora, la investiții în turismul durabil, reducerea risipei alimentare în industria ospitalității, reducerea și separarea deșeurilor generale rezultate din serviciile turistice, digitalizarea patrimoniului cultural, dezvoltarea competențelor și a capacităților personalului didactic și ale studenților din domeniul turismului sau accesibilitatea obiectivelor turistice pentru persoanele cu dizabilități.

14. Renașterea satului românesc și a gospodăriei țărănești, fără oportunități pentru tineri

Este frumos și util să vorbim de redeschiderea târgurilor, de un program de locuințe ieftine, de acces la produse bio. Totuși, pragmatic vorbind, repopularea satelor românești nu se poate realiza fără asigurarea unor servicii de calitate de educație, sănătate și transport.

Dat fiind că tinerii sunt cei care au părăsit mediul rural din cauza lipsei de oportunități, întoarcerea lor și a tinerelor familii presupune oferirea unui trai decent, care să asigure și accesul la creșe, grădinițe, școli, la un spital bun, la drumuri conectate marile orașe din regiune. Iar pentru toate acestea, tinerii au nevoie de locuri de muncă, așa că ar fi utile programe de sprijin ale tinerilor fermieri sau dezvoltarea industriilor cu materii prime locale.

15. Protejarea identității și a mediului nostru natural, fără ideologie de gen

Din păcate, programul se încheie la fel de periculos precum a început, prin dorința de a distanța România de Uniunea Europeană.

AUR ne spune încă de la prima propoziție că modul prin care ei au decis să protejeze identitatea românească este prin discriminare: „Apărăm familia naturală și luptăm împotriva ideologiei de gen, curentelor WOKE și Cancel Culture”.

Sub utilizarea acestor termeni împotriva cărora luptă AUR se ascunde un principiu foarte simplu: intoleranța discriminării. Ambele culturi promovează la bază atenția la comportamente jignitoare sau inacceptabile, la discriminarea persoanelor vulnerabile.

Practic, AUR consideră că identitatea românească trebuie să lupte cu valorile europene, cu drepturile fundamentale ale omului, adică valori pe care noi ni le-am însușit odată cu aderarea la UE și care sunt elementele de bază ale unei democrații. 

În concluzie, după parcurgerea acestui program, simțim că am părăsit acea Românie pro-europeană și că ne apropiem periculos de mult de Ungaria lui Viktor Orban. Nu credem că acesta este drumul unei Românii care de 16 ani este membră a Uniunii Europene și ne dorim ca 2024 să continue parcursul pro-european al României, nu să o întoarcă din drum.

Urmăriți PressHUB și pe Google News!

[td_block_11 custom_title="Related Article" limit="1" post_ids="328426"]
spot_imgspot_img
PressHUB
PressHUB
Cea mai răspândită rețea de presă din România!
1 COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Distribuie articolul

spot_img

Știri de astăzi

Mai multe articole similare
Related

Șase cauze ale creșterii prețurilor la medicamente

Șase cauze ale creșterii prețurilor la medicamente. În România...

Comisia Europeană nu-l mai suportă pe Ciolacu. Ce consecințe sunt

Comisia Europeană nu-l mai suportă pe Ciolacu. Scrie Economedia...

Mâna invizibilă care-l tot salvează pe Iliescu

Salvează pe Iliescu o mână invizibilă. Înalta Curte pare...

Îl vrea Ciolacu pe Geoană prezidențiabil?

Îl vrea Ciolacu pe Geoană prezidențiabil? Premierul vrea prezidențiale...