Republica Moldova poate avansa spre Uniunea Europeană doar dacă transformă reformele asumate în investiții concrete și credibilitate economică, avertizează guvernatoarea Băncii Naționale, Anca Dragu, și ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță.
După dialogul economic cu UE de la Bruxelles, cei doi oficiali subliniază că stabilitatea financiară, infrastructura și predictibilitatea legislativă sunt esențiale pentru atragerea capitalului privat, într-un context în care economia a revenit pe creștere, dar rămâne vulnerabilă la șocuri
Reforme și integrare
Anca Dragu, guvernatoarea Băncii Naționale a Moldovei, și Andrian Gavriliță, ministrul finanțelor al Republicii Moldova, au declarat pentru 2EU.brussels că apropierea economică de Uniunea Europeană trebuie susținută prin reforme concrete, investiții publice de calitate, predictibilitate și reducerea percepției de risc pentru capitalul privat.
Anca Dragu, guvernatoarea Băncii Naționale a Moldovei, și Andrian Gavriliță, ministrul finanțelor al Republicii Moldova, au declarat pentru 2EU.brussels că apropierea economică de Uniunea Europeană trebuie să fie însoțită de reforme concrete, investiții publice de calitate, predictibilitate și reducerea percepției de risc pentru capitalul privat.
Cei doi au făcut declarațiile după participarea la dialogul economic și financiar anual cu UE și partenerii regionali, desfășurat la Bruxelles la 5 mai 2026, în contextul în care concluziile reuniunii arată că R. Moldova a revenit la creștere în 2025, dar rămâne vulnerabilă la șocuri externe și are nevoie de investiții substanțiale în infrastructură.
Guvernatorea Băncii Naționale a R.Moldova, Anca Dragu a indicat sectorul financiar-bancar drept unul dintre domeniile în care Republica Moldova poate demonstra apropierea de standardele europene.
Un sistem bancar puternic – după marele „furt al miliardului”
Ea a transmis că sistemul bancar moldovenesc este puternic aliniat la regulile europene și că această aliniere poate fi folosită ca argument în discuțiile cu Comisia Europeană privind integrarea sectorială și avansarea reformelor.
Mesajul guvernatoarei BNM este susținut de evaluarea inclusă în concluziile reuniunii, care arată că sectorul bancar din Republica Moldova a rămas stabil în 2025, cu niveluri solide ale capitalului, lichidității și profitabilității.
Creditarea gospodăriilor și companiilor a crescut puternic și a ajuns la 28,2% din PIB în 2025, susținută de condiții favorabile de finanțare și de politici de promovare a investițiilor. Rata creditelor neperformante a scăzut de la 18,4% în 2017 la 4,1% în 2025, potrivit definiției prudențiale naționale.
Concluziile menționează și schimbări instituționale importante în zona Băncii Naționale a Moldovei. Parlamentul de la Chișinău a adoptat, la 2 aprilie 2026, modificări la legea băncii centrale pentru consolidarea procedurilor de numire și revocare și pentru reformarea guvernanței și a structurii decizionale.
De asemenea, responsabilitatea pentru supravegherea sectorului financiar nebancar a fost transferată către Banca Națională a Moldovei la 12 martie 2026, iar BNM a adoptat o reglementare privind creditarea responsabilă a consumatorilor.
Așteptăm investiții
Ministrul de Finanțe, Andrian Gavriliță a pus accent, în discuția cu 2EU.brussels, pe legătura dintre capitalul privat, infrastructură, predictibilitate și percepția de risc regional. Ministrul finanțelor a transmis că investitorii nu se uită doar la riscul generat de contextul regional, ci și la capacitatea statului de a oferi infrastructură, stabilitate legislativă și reforme credibile.
Această temă apare direct în concluziile reuniunii, care notează că R. Moldova are în continuare nevoi substanțiale de investiții, în special în infrastructură de calitate, în pofida eforturilor de consolidare a securității energetice. Documentul arată că investițiile străine directe rămân modeste, iar industria și baza de export sunt încă dominate de producție cu valoare adăugată redusă, în timp ce riscurile geopolitice persistă.
Republica Moldova a depus Economic Reform Programme 2026–2028 la 27 ianuarie 2026, iar implementarea orientărilor de politică economică stabilite în dialogul din 13 mai 2025 este evaluată ca parțială.
Perspective
După stagnarea economică din 2024, PIB-ul real al R. Moldova a crescut cu 2,4% în 2025 și a devenit mai diversificat spre finalul anului. Creșterea a fost susținută inițial de revenirea agriculturii după seceta din 2024 și de construcții, iar în ultimul trimestru s-a remarcat o accelerare a sectorului IT și a industriei prelucrătoare.
Pentru perioada 2026–2028, programul economic al R. Moldova estimează o consolidare graduală a creșterii până la 3,6% în 2028, cu investițiile ca principal motor. Concluziile precizează că această perspectivă reflectă impactul așteptat al „Moldova Growth Plan”. În același timp, exporturile nete sunt așteptate să rămână un factor negativ pentru creștere, din cauza intensității ridicate a importurilor și a creșterii doar graduale a exporturilor.
Unul dintre cele mai importante puncte ale evaluării europene privește capacitatea statului de a transforma sprijinul european în investiții reale.
Deficitul bugetar al R. Moldova a fost de 4% din PIB în 2025, sub ținta de 5%, dar rezultatul a fost influențat în mare măsură de subexecutarea persistentă a cheltuielilor de capital. Deși Moldova a primit în 2025 sprijin prin Growth Plan echivalent cu 1,6% din PIB, cheltuielile de capital au crescut cu mai puțin de 0,1 puncte procentuale din PIB față de 2024.
Această observație explică importanța infrastructurii în mesajul transmis de cei doi oficiali moldoveni. Pentru Republica Moldova, problema nu este doar accesul la finanțare europeană, ci și capacitatea administrativă de a pregăti, evalua și implementa proiecte publice mature.
Undem merg finanțele?
De aceea, participanții la dialog invită R. Moldova să crească investițiile publice pentru a stimula potențialul de creștere, inclusiv prin Growth Plan, prin consolidarea capacității de pregătire și implementare a proiectelor în ministerele de linie și prin includerea în buget doar a proiectelor complet evaluate.
Pe partea fiscală, concluziile arată că deficitul bugetar este proiectat să crească la 5,7% din PIB în 2026, înainte de a se reduce gradual la 4,2% din PIB în 2028. Datoria publică este estimată să crească de la 38,1% din PIB în 2025 la 46% din PIB până în 2028. Deși nivelul datoriei rămâne relativ redus, evaluarea atrage atenția asupra riscurilor legate de cursul de schimb și de obligațiile contingente generate de garanții guvernamentale.
Recomandările adresate Republicii Moldova subliniază nevoia unei politici fiscale prudente, a menținerii sustenabilității datoriei și a prezentării strategiei fiscale în cadrul bugetar pe termen mediu 2027–2029. Se cere, de asemenea, consolidarea veniturilor publice prin lărgirea bazei de impozitare, reducerea poverii conformării fiscale, stimularea angajării formale și finalizarea evaluării scutirilor fiscale.
Pe plan extern, vulnerabilitatea R. Moldova rămâne ridicată.
Deficitul de cont curent a ajuns la 19,7% din PIB în 2025 și este proiectat să se îmbunătățească doar marginal, la 19,6% din PIB, până în 2028. Concluziile leagă această situație de baza slabă de export, dependența de agricultură și importuri și pregătirea limitată pentru efectele schimbărilor climatice.
Inflația rămâne o altă temă centrală pentru autoritățile de la Chișinău. Concluziile arată că inflația a rămas în 2025 peste intervalul țintit de banca centrală, de 5% plus sau minus 1,5 puncte procentuale. Ea a urcat la 9,1% la începutul anului 2025, în principal din cauza prețurilor mai mari la energie, apoi a scăzut pe parcursul anului, sprijinită de o recoltă mai bună și de reducerea costurilor energiei. Inflația a revenit în intervalul țintit în ianuarie 2026, dar riscurile rămân ridicate, inclusiv din cauza volatilității prețurilor energiei, a incertitudinilor din agricultură și a stimulului fiscal generat de Growth Plan.
Politică monetară strictă
În acest context, R. Moldova este invitată să mențină o poziție de politică monetară suficient de strictă pentru a păstra inflația în intervalul țintit și să calibreze atent măsurile macroprudențiale în condițiile creșterii solide a creditării.
Declarațiile celor doi oficiali moldoveni indică două direcții complementare. Pentru Anca Dragu, stabilitatea și alinierea sectorului financiar sunt argumente în relația cu UE și pot susține ideea unei integrări sectoriale mai rapide. Pentru Andrian Gavriliță, atragerea capitalului privat depinde de capacitatea R. Moldova de a reduce riscul perceput, de a oferi predictibilitate și de a transforma sprijinul european în infrastructură și investiții vizibile.
Dialogul economic și financiar anual cu partenerii regionali este un mecanism prin care UE formulează orientări de politică economică pentru state candidate, potențial candidate și parteneri regionali. Participanții au subliniat că acest dialog sprijină buna guvernanță, prosperitatea economică și respectarea criteriilor economice de aderare la UE.
În cazul R. Moldova, concluziile recomandă folosirea deplină a Growth Plan și implementarea reformelor socio-economice din agenda națională de reformă pentru accelerarea convergenței economice cu Uniunea Europeană.
Pentru Republica Moldova, miza este dublă. Pe termen scurt, autoritățile trebuie să gestioneze inflația, deficitul bugetar, deficitul extern și vulnerabilitățile generate de războiul din regiune.
Pe termen mediu, trebuie să transforme Growth Plan într-un instrument de creștere prin investiții publice de calitate, modernizarea infrastructurii, reducerea economiei informale, consolidarea veniturilor fiscale și creșterea atractivității pentru capitalul privat.
(Sursa foto: Comisia Europeană / Facebook)
Acest articol a fost realizat în cadrul proiectului 2eu.brussels, o inițiativă a Euronium.Brussels, în parteneriat cu PRESShub, dedicată explicării modului în care legislația europeană influențează economia, companiile, societatea și cetățenii.
Urmăriți canalul „PRESShub” pe WhatsApp. Cele mai importante știri ale zilei sunt disponibile aici
Urmăriți canalul „PRESShub” pe Telegram
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
