Smaranda Vultur este câștigătoarea premiului ”Romulus Rusan”, acordat de Fundația „Ana Blandiana și Romulus Rusan” și Fundația „Spandugino” – Editura Spandugino pentru cartea de literatură a memoriei pe anul 2025 – „Francezi în Banat, bănățeni în Franța”.
Ceremonia de decernare a premiului „Romulus Rusan” a avut loc marți, în sala de conferințe a reprezentanței Memorialului Victimelor Comunismului și al Rezistenței din București.
Smaranda Vultur este scriitoare, critic literar, cercetătoare în domeniul lingvisticii, poeticii, semioticii, antropologiei culturale, istoriei orale și memoriei comunismului. Doctor în filologie al Universității din București (1985), stagiu doctoral la Centre de Recherches Historiques, EHESS Paris (1994-1998). A fost conferențiar la Universitatea de Vest din Timișoara, lector de limba română la Université Paris – Sorbonne (Paris-IV), la Università di Pisa și la Jagiellonian University din Cracovia și profesor invitat la EHESS Paris şi Université Paris VIII, Saint-Denis. Domeniile de cercetare vizează memoria recentă a diferitelor comunități etnice din Banat și interferențele dintre ele, identitățile culturale plurale prin metoda interviurilor cu povestiri orale autobiografice. Pe cont propriu sau cu Grupul de Antropologie Culturală și Istorie Orală din cadrul Fundației „A Treia Europă” (creat de ea în 1998) a conceput și a realizat proiecte din care a rezultat o amplă arhivă de istorie orală aflată azi la Biblioteca Centrală Universitară „Eugen Todoran” din Timișoara. A fost membră în comisia de experți care a redactat Raportul final al Comisiei Prezidențiale pentru analiza dictaturii comuniste din România (ed. Vladimir Tismăneanu, Dorin Dobrincu și Cristian Vasile, Humanitas, 2007). Volume publicate: Infinitul mărunt (Cartea Românească, 1992), Istorie trăită – Istorie povestită. Deportarea în Bărăgan, 1951-1956 (Amarcord, 1997), Germanii din Banat prin povestirile lor (coord., Paideia, 2000; Polirom, 2018, ed. a II-a rev. și adăug.), Lumi în destine. Memoria generațiilor de început de secol din Banat (coord., Nemira, 2000), Scene de viață. Memorie și diversitate culturală/Scènes de vie. Mémoire et diversité culturelle. Timișoara, 1900-1945 (Nepsis, 2001, 2019), Memoria salvată. Evreii din Banat, ieri și azi (coord., Polirom, 2002), Banatul din memorie. Studii de caz (coord., Marineasa, 2008), Memoria salvată II. Cine salvează o viață salvează lumea întreagă (coord. în colab. cu Adrian Onică, Editura Universității de Vest, 2009), Basarabeni și bucovineni în Banat. Povestiri de viață (coord. în colab. cu Adrian Onică, Marineasa, 2010; Brumar, 2011, ed. a II-a adăug.), Francezi în Banat, bănățeni în Franța. Memorie și identitate (Marineasa, 2012), Memorie și diversitate culturală la Timișoara. Meserii și meseriași (în colab. cu Vlad Colar, Thomas Remus Mochnacs și Gabriela Panu, Brumar, 2013), Des mémoires et des vies. L’identité plurielle des Français du Banat (trad. de Ioana Vultur și Alexis Courtial, Éditions Universitaires d’Avignon, 2021). (Sursa informațiilor biografice: editura Polirom)
Despre volumul „Francezi în Banat, bănăţeni în Franţa”
„Spre sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial apărea o criză a refugiaţilor, cu deplasări mari de populaţie, într-o Europă care tocmai se diviza pentru o lungă perioadă. Se definea astfel o frontieră de netrecut între Estul sovietizat şi Vest, ce avea să marcheze decalaje economice enorme, dar mai ales despărţirea lumii totalitare de cea democratică. Forţaţi să-şi abandoneze casele, cetăţeni români şi iugoslavi din Banat, consideraţi la plecare de etnie germană sau pur şi simplu şvabi, vorbind un dialect german sau francez, dar şi sârba, maghiara sau româna, cum se vorbea adesea în Banat, ajungeau pe teritoriul Austriei de azi, apoi în Franţa, unde aveau să se stabilească. Cartea de faţă spune povestea lor, a celor plecaţi, corelată cu mărturiile celor rămaşi. Cele două planuri ale memoriei analizate în paralel sunt completate de contextul istoric mai depărtat – colonizările habsburgice din secolul al XVIII-lea, când loreni, alsacieni ori luxemburghezi şi alţi vorbitori de franceză se instalau în Banat. Un studiu de caz atent construit, volumul arată cum se modelează reciproc memoria şi identitatea în circumstanţe specifice, cuprinse în povestiri personale, imagini şi documente, condensate în simboluri şi naraţiuni fondatoare, legende şi mituri. O arheologie a memoriei, o microistorie situată între antropologia istorică şi cea culturală, bazată pe o analiză de discurs, în care metoda se pune în aplicare sau se reinventează pe măsură ce corpusul de surse mobilizat se constituie într‑un teren de cercetare”. (Postfaţă de Benjamin Landais)
Nina Moica este câștigătoarea premiului ”Justiția memoriei”, acordat de Fundația Ana Blandiana și Romulus Rusan și Fundația Spadugino – Editura Spandugino pentru cartea de literatură a memoriei pe anul 2025.
Premiul ”Romulus Rusan” pentru cartea de literatură a memoriei a fost instituit în 2022 de Fundația „Ana Blandiana și Romulus Rusan” și Fundația „Spandugino”.
Acest premiu celebrează personalitatea extraordinară a lui Romulus Rusan, scriitor, intelectual public de marcă al ultimelor decenii, ctitor de instituții fundamentale pentru destinul autentic democratic al României, luptător de cursă lungă pentru memoria profundă, în adevăr, a istoriei recente.
Juriul ia în discuție cărțile apărute în limba română în cursul anului precedent, precum și cele mai importante contribuții la construirea unui adevărat patrimoniu al memoriei.
Din cele 10 cărți nominalizate la Premiul „Romulus Rusan” pe anul 2025, juriul a ales următorii finaliști (în ordine alfabetică):
Gabriela Adameșteanu, Meserii nerecomandate femeilor, Polirom, 2025
Marta Caraion, Transnistria. Istoria unei familii între Est și Vest, 1941 – 1981, Polirom, 2025
Alin Mureșan, Clara Mareș (editori), Ce a rămas din tot ce a fost. Povestea nespusă a Ninei Moica, Polirom, 2025
Adelin Petrișor, În direct din linia întâi, Polirom, 2025
Carmen Vasilescu, Și dacă-i adevărat că nu există nu se poate? Între trup și suflet, Humanitas, 2025
Smaranda Vultur, Francezi în Banat, bănățeni în Franța, Polirom, 2025
Juriul ediției a cincea a Premiului „Romulus Rusan” a avut următoarea componență: Mihai Zamfir (președinte), Ion Pop, Nicolae Prelipceanu, George Ardeleanu, Ana Blandiana, Paul Marinescu, Cristian Pătrășconiu.
Trofeul Premiului „Romulus Rusan” este realizat de artista Maria Pop Timaru.
Câștigătorii de până acum ai Premiului „Romulus Rusan” sunt, în ordine cronologică:
Dorian Galbinski, Viața trece ca un glonț. Memoriile unui reporter BBC (Humanitas, 2021);
Ion Vianu, Investigații mateine. Amintiri (Polirom, 2022); Dennis Deletant, În căutarea României. O aventură personală din ‘65 până azi (Humanitas, 2023); Sabina Fati, Cine râvnește la gurile Dunării. O călătorie pe timp de război în Delta extinsă (Humanitas, 2024).
(Sursa foto: Memorialul Sighet la București / Facebook)
Urmăriți canalul „PRESShub” pe WhatsApp. Cele mai importante știri ale zilei sunt disponibile aici
Urmăriți canalul „PRESShub” pe Telegram
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
