Procesele la CEDO durează ani de zile dar cândva, vine și o decizie definitive a cărei consecințe, în multe cazuri, este de stabilire a unor precedente sau norme, în acest caz: atacurile homofobe sunt inacceptabile.
Joi, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat că autoritățile moldovene nu au investigat corespunzător violențele care au perturbat „Marșul Egalității”, organizat de asociația Genderdoc-M la Chișinău, pe 17 mai 2014.
Procurorii nu au clarificat probe importante, inclusiv înregistrările video, și nu au examinat suficient motivația homofobă a celor care au agresat participanții.
CEDO a stabilit încălcarea interdicției discriminării în exercitarea libertății de întrunire. Hotărârea este definitivă, iar Republica Moldova trebuie să plătească asociației 5.774 de euro pentru prejudiciul moral și cheltuielile de judecată.
Despre ce este vorba
Marșul a fost organizat pentru a marca Ziua internațională împotriva homofobiei. „Marşul Egalităţii” în centrul Chișinăului a fost „scurt, a durat numai o jumătate de oră dar a adunat peste 100 de participanți. Şi cam tot atâția oponenți”, relata atunci Europa Liberă Moldova.
Poliția și unitățile speciale îi separau pe participanți de câteva zeci de opozanți, dintre care unii scandau insulte homofobe și amenințări cu violența.
Potrivit hotărârii, un preot identificat prin inițiala C. a smuls un steag-curcubeu de la o organizatoare și l-a rupt, lovind-o pe aceasta și pe alți participanți.
Un alt opozant, G., a luat un banner și a refuzat să se deplaseze, blocând marșul. Participanții au renunțat la banner pentru a putea continua, iar poliția l-a reținut pe G.
Angela Frolov, coordonatoarea de program al Centrului de informaţii Genderdoc-M, declara în 2014 pentru Europa Liberă: „Îl ştim pe unul dintre contramanifestanţi. Este un preot, Anatol Cibric, care ne-a furat drapelul. Evident, că vom scrie plângere la Poliţie. Şi încă un băiat care ne-a furat un banner. Cred că poliţia l-a reţinut, i-a verificat actele şi noi ne vom adresa poliţiei să ne de-a contactele lui pentru ca să scriem şi pe numele lui o plângere.”
Asociația a depus două plângeri penale la 26 iunie 2014, iar ancheta a fost deschisă la 9 iulie. Procurorul a închis-o la 27 octombrie, apreciind că faptele constituiau abateri administrative, nu infracțiuni.
El a invocat lipsa dovezilor că suspecții acționaseră împreună și absența unor constatări medico-legale privind leziunile. În același timp, a constatat că termenul de trei luni pentru aplicarea sancțiunilor administrative expirase.
La 27 ianuarie 2015, un judecător de instrucție a anulat deciziile procurorilor, deoarece nu fuseseră efectuate toate verificările necesare, inclusiv asupra unei eventuale acțiuni concertate. După reluarea anchetei și audierea unor martori, procurorii au închis din nou dosarul la 20 martie 2015. Genderdoc-M nu a contestat această ultimă decizie.
Cum a pledat guvernul, ce a reținut CEDO
Guvernul a susținut în fața CEDO că asociația nu putea pretinde că este victima încălcării și că nu epuizase căile interne de atac. Curtea a respins ambele obiecții.
A arătat că organizarea evenimentului asociației fusese afectată direct și că aceasta nu era obligată să ceară în mod repetat anularea unor decizii de închidere întemeiate pe aceleași motive, fără remedierea deficiențelor anchetei.
Judecătorii europeni au identificat o problemă concretă în raționamentul procurorilor: aceștia s-au concentrat asupra ipotezei în care două sau mai multe persoane blochează un eveniment pe baza unei înțelegeri prealabile, fără să examineze o altă modalitate de comitere a aceleiași infracțiuni, prin violență care nu pune în pericol viața sau sănătatea.
Declarațiile martorilor despre loviturile aplicate nu primiseră o explicație adecvată, iar deciziile procurorilor nu menționau încercări de a obține imaginile filmate de presă.
Curtea a reținut și că ambii suspecți declaraseră deschis că acțiunile lor erau inspirate de ura față de membrii comunității LGBT. În acest context, autoritățile aveau obligația să verifice intenția homofobă, nu doar să analizeze incidentele ca pe o perturbare obișnuită a ordinii publice. Închiderea repetată a dosarului fără examinarea acestei dimensiuni a contribuit la caracterul ineficient al anchetei.
Violențe, fără consecințe
Întârzierea a avut o consecință juridică directă. Prin renunțarea la acuzațiile penale după aproximativ cinci luni de la evenimente, în favoarea unor sancțiuni administrative care se prescriau după trei luni, procurorii le-au permis suspecților să evite orice răspundere, a constatat Curtea. CEDO a stabilit încălcarea articolului 14 din Convenție, care interzice discriminarea, coroborat cu articolul 11, privind libertatea de întrunire. Nu a considerat necesară examinarea separată a celorlalte plângeri.
Hotărârea a fost pronunțată în cauza Genderdoc-M împotriva Republicii Moldova, cererea nr. 23907/15, de un comitet de trei judecători al Secției a cincea.
Sumele acordate asociației sunt de 4.500 de euro pentru prejudiciul moral și 1.274 de euro pentru cheltuieli, de plătit în trei luni, în moneda națională la cursul de la data plății, cu eventualele taxe aplicabile.
După expirarea termenului se datorează dobândă.
Aceste obligații revin statului; CEDO nu a pronunțat condamnări penale împotriva persoanelor care au perturbat marșul.
