Sâmbătă, 1 noiembrie, în Germania sunt programate proteste ale tinerilor în numeroase orașe. Unii observatori se tem că ar putea avea loc violențe similare celor din Franța si Italia. Alții critică faptul că tinerii care vor să protesteze pentru revendicări legitime sunt deja tratați ca potențiali infractori.
Despre ce este vorba
În ultimele săptămâni, Europa a fost cuprinsă de un adevărat val de proteste, pornite de elevi și studenți.
Zeci de mii de oameni au ieșit în stradă în Franța, Italia, Spania, Portugalia și Albania. Revendicările au fost diferite: de la reducerea costului vieții și îmbunătățirea educației până la combaterea corupției. În mai multe cazuri, însă, manifestațiile s-au încheiat cu violențe, jafuri, baricade incendiate și atacuri asupra forțelor de ordine.
Cine organizează protestele?
Acum au început mobilizările și în Germania, dar nu este foarte clar cine le organizează, relatează televiziunea publică germană ARD.
Manifestațiile au fost convocate de gruparea „Gen Z regelt” (Generați Z rezolvă), cunoscută și sub numele „Gen Z steht auf” (Generația Z se manifestă) . Nu se știe însă cu exactitate cine sunt persoanele care coordonează inițiativa.
Caseta tehnică a site-ului organizatorilor a fost modificată de două ori într-o singură săptămână, iar joi apărea acolo o adresă din Elveția.
Mobilizarea are loc și pe rețelele sociale, precum TikTok și Instagram, precum și pe canale de mesagerie precum Telegram, atât la nivel național, cât și local.
Conferința Națională a Elevilor din Germania s-a delimitat deja de protestele anunțate, invocând structura „neclară” de organizare a inițiativei. Organizația intenționează să organizeze propria manifestație la Berlin, pe 20 noiembrie, la care ar urma să participe și profesori, precum și reprezentanți ai altor mișcări de tineret.
Jannis Julien Grimm, de la Centrul de Cercetare Interdisciplinară a Păcii și Conflictelor al Universității Libere din Berlin, observă însă că o structură de organizare informală este caracteristică unei mișcări de protest aflate la început.
„În special în primele etape ale mobilizării, protestele apar adesea din rețele informale, contacte personale și structuri de comunicare digitale”, explică el. „O organizație formală, cu responsabilități clar stabilite, purtători de cuvânt desemnați și un program politic elaborat, se conturează, dacă se conturează, abia pe parcurs.” Un exemplu este mișcarea „Fridays for Future”.
Ce revendică protestatarii?
„Gen Z regelt” se declară solidară cu protestele elevilor din Franța. Pe site-ul inițiativei sunt prezentate șase revendicări, formulate în termeni mai mult sau mai puțin concreți:
- Mai mulți bani pentru școli, servicii de sprijin pentru persoanele dependente și psihoterapie, în locul reducerilor bugetare.
- Un nivel de trai accesibil. Problemele oamenilor trebuie să fie în fruntea agendei politice.
- Repartizarea echitabilă a costurilor, în locul economiilor făcute pe seama generației tinere.
- Nu serviciului militar obligatoriu. Nimeni nu trebuie să decidă fără noi asupra viitorului nostru.
- Protejarea drepturilor fundamentale, în locul extinderii continue a supravegherii.
- Măsuri ferme de protecție a climei, acum, pentru a avea un viitor.
Cercetătorul Jannis Julien Grimm de la Universitatea Liberă Berlin consideră că protestele au la bază un sentiment comun de neputință politică și nesiguranță, prezent în mai multe țări europene.
„De ani de zile asistăm la adâncirea inegalităților sociale, la creșterea costului vieții, la subfinanțarea cronică a sistemelor de educație din multe țări și la o criză climatică ale cărei consecințe pe termen lung vor fi suportate în primul rând de generațiile tinere”, spune el.
„La acestea se adaugă militarizarea tot mai accentuată a politicii europene de securitate, dezbaterile despre serviciul militar obligatoriu și înarmare, precum și întrebarea cine va suporta costurile acestor decizii politice.”
În societățile europene tot mai îmbătrânite se conturează astfel un conflict între generații, explică cercetătorul. „Tinerii vor resimți în mod deosebit consecințele pe termen lung ale deciziilor luate astăzi, dar, în același timp, au o influență politică relativ redusă.”
Temeri că demonstrațiile vor degenera
Pe site-ul său, inițiativa „Gen Z regelt” precizează fără echivoc: „Protestul nostru este pașnic, fără excepție. Violența împotriva oamenilor sau a bunurilor contrazice tot ceea ce susținem. Numai prin mijloace pașnice putem obține ceva împreună.”
Felix Banaszak, liderul Partidului Verzilor, avertizează că participanții la manifestații nu trebuie tratați din start ca potențiali infractori.
„Retorica Uniunii Creștin-Democrate și a Uniunii Creștin-Sociale, care criminalizează preventiv aceste proteste și îi asociază pe participanți cu bandele violente, riscă să-i radicalizeze și mai mult”, a declarat el pentru Redaktionsnetzwerk Deutschland (RND). În locul acestei abordări, spune Banaszak, autoritățile ar trebui „să abordeze în mod serios, din punct de vedere politic, revendicările lor legitime”.
Ministerul federal de Interne afirmă că nu există apeluri concrete la violență. Un purtător de cuvânt a precizat însă că anumite grupări din zona extremismului de stânga și, în unele cazuri, organizații din străinătate au preluat apelurile la demonstrații și participă la mobilizare.
Ce înseamnă, de fapt, „Generația Z”?
Generația Z este o denumire generală pentru o categorie de vârstă ale cărei limite nu sunt stabilite în mod uniform.
Institutul american de cercetare Pew Research Center include în această generație persoanele născute după 1996, în timp ce Agenția Federală pentru Educație Civică din Germania consideră că aceasta cuprinde persoanele născute între 1995 și 2010.
Un element comun este faptul că membrii acestei generații au crescut odată cu mediile digitale și nu au amintiri despre o lume fără telefoane inteligente, notează Pew Research Center.
