Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a declarat inadmisibilă, în unanimitate, plângerea jurnalistului Mirel Curea, angajat al publicației Evenimentul Zilei, împotriva României. Acesta a reclamat că nu a putut contesta în contencios administrativ o decizie a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) prin care instituția a protejat reputația profesională a unui procuror DNA, după publicarea unui articol în care îl acuza pe magistrat de răzbunare din motive amoroase.
Decizia CEDO este definitivă. Curtea a stabilit că jurnalistul nu avea un interes procesual pentru a ataca în instanța de contencios administrativ o hotărâre a CSM care privea conduita profesională a unui magistrat și care nu producea efecte juridice asupra sa. Dacă aprecia că propria reputație profesională fusese afectată, Curea avea posibilitatea să se adreseze instanțelor civile.
Cazul are în centru un articol publicat în 2017 de Mirel Curea, intitulat „Din rivalitate amoroasă, procurorul A.B., de la Direcția Națională Anticorupție, a trimis un avocat la închisoare. Un avocat se află în închisoare deoarece soția sa a respins avansurile unui procuror de la Direcția Națională Anticorupție! Zdreanta din Ploiești are un frate geamăn la Constanța”.
Procurorul vizat era Andrei Bodean, fost procuror-șef al DNA Constanța.
Potrivit comunicatului CEDO, articolul îl viza pe procurorul Andrei Bodean care instrumentase dosarul unui avocat, condamnat definitiv în 2016 pentru trafic de influență. Curea susținea că procurorul s-ar fi răzbunat pe avocat deoarece soția acestuia ar fi respins avansurile sale sexuale.
Afirmațiile jurnalistului au determinat sesizarea CSM atât de către procuror, cât și de către DNA. Consiliul a dispus efectuarea unei verificări prin Inspecția Judiciară, iar raportul acesteia a concluzionat că jurnalistul depășise limitele libertății de exprimare și încălcase normele deontologice prin publicarea unor acuzații false, care au afectat reputația magistratului.
În urma raportului, procurorii din CSM au admis cererea procurorului de protejare a reputației profesionale și au publicat un comunicat însoțit de raportul Inspecției Judiciare.
Curea a încercat să anuleze decizia CSM în contencios administrativ
În aprilie 2017, Mirel Curea a contestat decizia CSM, susținând că hotărârea Consiliului îi încălca libertatea de exprimare și îi afecta propria reputație profesională.
În martie 2018, Înalta Curte de Casație și Justiție i-a respins demersul, stabilind că jurnalistul nu avea calitate procesuală activă pentru a contesta o hotărâre care producea efecte juridice exclusiv asupra magistratului vizat.
Instanța supremă a precizat că jurnalistul avea la dispoziție calea instanțelor civile dacă aprecia că îi fusese afectată propria reputație. Curea a continuat demersurile și s-a adresat CEDO în februarie 2019, invocând încălcarea dreptului de acces la o instanță, prevăzut de articolul 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
La rândul lui, procurorul l-a dat în judecată pe Curea, iar acesta a fost obligat la despăgubiri. Bodean a deschis ulterior o acțiune civilă în răspundere delictuală împotriva mai multor jurnaliști, printre care și Mirel Curea, considerând că fusese ținta unei campanii mediatice defăimătoare.
Potrivit informațiilor prezentate de reclamant în fața Curții Europene, în 2025 acesta a fost obligat să îi plătească procurorului aproximativ 2.000 de euro cu titlu de daune morale, precum și 1.000 de euro cheltuieli de judecată. De asemenea, instanța l-a obligat să publice, pe cheltuiala sa, hotărârea judecătorească într-un ziar cu tiraj mare.
CEDO reține că instanțele civile au confirmat printr-o hotărâre definitivă că reputația procurorului fusese afectată de afirmațiile publicate.
CEDO: procedura CSM nu era destinată protejării drepturilor jurnalistului
În motivarea deciziei de inadmisibilitate, Curtea Europeană face o distincție între procedura specială prin care CSM protejează reputația profesională a magistraților și dreptul unei persoane de a-și apăra propria reputație în instanță.
Judecătorii europeni arată că procedura desfășurată în fața CSM avea ca scop protejarea independenței și imparțialității magistraților și garantarea încrederii cetățenilor în justiție. Prin urmare, rezultatul acesteia nu producea efecte juridice asupra jurnalistului.
CEDO a considerat că refuzul instanțelor administrative de a-i recunoaște lui Curea interesul procesual pentru contestarea hotărârii CSM nu a fost nici arbitrar, nici vădit nejustificat.
Mai mult, Curtea a subliniat că jurnalistul avea posibilitatea de a-și apăra propriile drepturi civile în fața unei instanțe independente și imparțiale, posibilitate de care procurorul se folosise deja prin acțiunea în răspundere civilă.
În consecință, CEDO a stabilit că articolul 6 din Convenție nu era aplicabil procedurii administrative pe care jurnalistul încercase să o conteste, deoarece rezultatul acesteia nu era direct determinant pentru drepturile sale civile.
O distincție importantă în decizia CEDO
Decizia Curții nu reprezintă o judecată asupra libertății de exprimare în articolul publicat de Mirel Curea și nici o analiză de fond a acuzațiilor jurnalistice. CEDO a examinat exclusiv plângerea privind pretinsa încălcare a dreptului de acces la o instanță în procedura administrativă împotriva CSM.
Cu toate acestea, comunicatul consemnează două elemente relevante pentru evaluarea cazului și anume concluziile Inspecției Judiciare potrivit cărora acuzațiile publicate erau false și hotărârea definitivă a instanțelor civile prin care s-a constatat atingerea adusă reputației procurorului.
Cererea lui Mirel Curea, înregistrată la CEDO cu numărul 10718/19, a fost declarată inadmisibilă în unanimitate de completul format din șapte judecători. Decizia din 5 noiembrie 2026 este definitivă.
