Asociația 21 Decembrie 1989, reprezentată de președintele Teodor Mărieș, avocatul Antonie Popescu și alți reprezentanți ai societății civile îi solicită președintelui Nicușor Dan să inițieze un demers instituțional pentru desecretizarea, centralizarea și publicarea online a evidențelor privind persoanele care au făcut parte din structurile poliției politice comuniste sau au colaborat cu acestea în perioada 1945 – 1989.
Solicitarea este formulată într-o scrisoare deschisă adresată șefului statului, semnatarii cerând crearea unei baze de date publice care să cuprindă identitatea agenților, colaboratorilor și informatorilor Securității, ofițerii care i-au recrutat și documentele care atestă relația acestora cu structurile represive ale regimului comunist.
Inițiatorii demersului susțin că, la 37 de ani de la Revoluția din decembrie 1989, accesul la arhivele fostei poliții politice rămâne fragmentat, iar verificările individuale efectuate de-a lungul timpului nu permit cunoașterea dimensiunii reale a rețelei de supraveghere a populației. „Trecerea timpului nu poate transforma documentele unei poliții politice într-un secret perpetuu al statului democratic care i-a succedat”, se arată în scrisoarea deschisă.
Ungaria a început publicarea evidențelor fostelor servicii comuniste
Semnatarii invocă exemplele Germaniei, Lituaniei și Poloniei, care au făcut publice documente privind fostele structuri de securitate comuniste.
Un argument suplimentar este situația din Ungaria, unde, începând cu 4 noiembrie 2026, au fost puse la dispoziția publicului, în format online, evidențele fostelor servicii de securitate comuniste, care cuprind zeci de mii de nume.
Potrivit inițiatorilor scrisorii, procesul de publicare din Ungaria urmează să continue până la 25 februarie 2027, când ar urma să devină accesibile și mii de dosare individuale de recrutare. „După aproape patru decenii de la căderea regimului comunist, considerăm că România este obligată să facă același pas”, susțin semnatarii.
Ce îi cer președintelui Nicușor Dan
Autorii scrisorii îi solicită președintelui să își exercite rolul constituțional de mediator între puterile statului și între stat și societate și să inițieze un dialog instituțional cu Parlamentul, Guvernul, Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS), Arhivele Naționale, instituțiile care dețin arhive și reprezentanții societății civile.
Obiectivul ar fi crearea cadrului legal și instituțional pentru:
- desecretizarea evidențelor privind agenții, colaboratorii și informatorii poliției politice comuniste din perioada 1945–1989;
- centralizarea documentelor deținute de instituțiile statului;
- digitalizarea arhivelor;
- publicarea acestora într-o bază de date online, accesibilă publicului;
- indicarea documentelor care atestă situația fiecărei persoane;
- protejarea informațiilor sensibile referitoare la victimele fostei poliții politice.
Inițiatorii consideră că publicarea documentelor ar permite victimelor să afle cine le-a urmărit, familiilor să își cunoască trecutul, iar cercetătorilor să aibă acces la surse istorice într-un mod unitar. „Adevărul despre poliția politică a regimului comunist nu mai poate rămâne privilegiul celor care au acces la dosare, el trebuie să devină un bun public”, se mai arată în apel.
Scrisoarea este semnată de Asociația 21 Decembrie 1989, prin președintele Teodor Mărieș, Seniorii Ligii Studenților, avocata Alina Grigorescu și avocatul Antonie Popescu. Documentul este deschis și altor semnături.
Desecretizarea arhivelor, o temă rămasă deschisă după 1989
Deconspirarea fostei Securități a fost reglementată prin legislația adoptată după Revoluție, iar CNSAS a primit atribuții privind accesul la dosarele fostei poliții politice și verificarea persoanelor care au colaborat cu aceasta.
Demersul actual vizează însă trecerea de la verificările individuale și accesul la documente în condițiile legislației existente la o publicare sistematică, centralizată și accesibilă online a evidențelor fostelor structuri represive.
Solicitarea adresată lui Nicușor Dan pune astfel în discuție nu doar accesul la arhive, ci și voința instituțiilor statului de a transforma documentele fostei Securități într-o resursă publică pentru recuperarea adevărului istoric.
